Muzeul Naţional al Banatului continuă seria prezentării pieselor importante deţinute în patrimoniu cu un interesant relief votiv din marmură, întruchipându-l pe Mithras Tauroktonos.
„Placa (ex voto) cu imaginea zeului Mithras sacrificând taurul a fost descoperită pe teritoriul Ulpiei Traiana Sarmisegetuza și face parte din colecția Ormóș a MNaB.
Cultul zeului Mithras roman derivă din vechile forme religioase orientale şi este un cult de mistere născut din Interpretatio Romana. Prezent în mod discret în lumea romană în perioada de început a Imperiului, ia un avânt deosebit în secolul al III-lea, în provinciile dunărene, printre care şi Dacia, găsindu-şi cei mai mulţi adepţi.
Ipostazele zeului Mithras în arta romană se raportează la episoadele esenţiale din viaţa sa: naşterea din stâncă (Mithras Petrogenitus) sau uciderea taurului (Mithras Tauroctonus). Arta sculpturală de la Apulum, de multe ori cu evidente <<anomalii>> iconografice, îl înfăţişează pe zeu în ipostaza de Mithras Tauroctonus, în care Mithras apare ca un personaj îmbrăcat în haine persane şi purtând pe cap o bonetă frigiană.
Răspândirea creştinismului în cursul secolelor III-IV a provocat o adevărată prigoană împotriva zeului, care a fost scos din Panteonul roman. Se mai vorbeşte încă de o posibilă <<concurenţă>> a mithraismului cu religia creştină, fundamentată de un suport teologic şi spiritual asemănător. Cu toate că, în anul 307, împăratul Diocleţian îl proclamă la Carnuntum ca zeu protector al întregului Imperiu Roman, Mithras este <<alungat>> treptat din oraşe, sanctuarele sale fiind devastate şi furate, iar misterul altarului central uitat.
CITEŞTE ŞI: Povești de la Moș Crăciun, citite chiar de el, la Jimbolia! Copiii le pot auzi online, începând din această seară
De la Mithras – zeul protector până la <<ezotericul>> Mithras Internetus ar fi multe de spus, noi însă vă spunem doar că placa a fost sculptată în marmură de Bucova. Aceasta are ca dimensiuni 31 x 23,2 x 3 cm și este datată sec. II – III p. Chr. Placa îl reprezintă pe zeu în postura sa de tauroktonos, fiind încadrat de însoțitorii săi Cautes (care țin torța ridicată) și Cautopates (care ține torța aplecată), simbolizând apusul și răsăritul sau echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă, în fundal fiind gravate discret cele șapte altare simbolizând treptele de inițiere în cadrul cultului plin de mistere al lui Mithras.
În colțul din dreapta sus poate fi observat bustul soarelui (Helios), în timp ce în colțul din stânga sus poate fi observat bustul Lunei (Luna). La picioarele zeului, atacând taurul, se poate vedea un șarpe, iar în fața taurului, redat în plină mișcare în timp ce îi mușcă gâtul, se găsește un câine”, subliniază în textul de prezentare cei de la Muzeul Banatului, folosind drept bibliografie lucrarea ”Die Mitraischen Steindenkmälern”, de Gabriel Sicoe.
