Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” Timișoara a fost asaltat de la începutul sezonului cald de numeroase persoane înțepate de căpușă.
Numai în luna iulie au fost înregistrați 118 pacienți care au urmat și terapie preventivă pentru boala Lyme, o afecțiune cu urmări severe în cazul în care nu este depistată și tratată la timp, susțin reprezentanții unității sanitare.
”Pe parcursul lunii iulie, a fost confirmat și un caz de boală Lyme. Tratamentul poate fi urmat și la domiciliu, timp de 28 de zile, administrându-se pe cale orală o tabletă dintr-un anumit tip de antibiotic o dată pe zi”, a precizat medicul Virgil Musta, purtător de cuvânt al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș”.
Potrivit specialiștilor, perioadele de ploi urmate de zile cu temperaturi extreme cresc riscul de îmbolnăvire prin boala Lyme.
Conform Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, anul trecut, pentru patru din cinci pacienți timișeni cu suspiciune de boală, diagnosticul a fost confirmat.
Febră mare și dureri
În contextul în care apar tot mai multe cazuri de înțepătură, specialiștii recomandă populației atenție mărită în cazul în care frecventează zonele verzi, chiar și îngrijite, păşuni, fâneţe, păduri, parcuri și zone unde sunt prin preajmă animale: câini, pisici, animale de la gradina zoologică.
Potrivit medicilor, căpușa poate transmite borelioza sau boala Lyme, febra de Colorado, tularemia, afecțiuni care au ca manifestare comună febră mare, dureri de cap și musculare, fotofobie, vărsături, greaţă, oboseală.
Locurile cele mai frecvente unde se pot adăposti căpușele sunt reprezentate de zonele verzi, în special acolo unde acestea sunt mărginite de gard viu, arbuști sau arbori cu coroana bogată, pe lângă ziduri de piatră, bolovani ornamentali și foișoare.
Principalele măsuri de prevenire impun: reducerea înălțimii ierbii la minimum și îndepărtarea buruienilor și a resturilor vegetale din preajma accesoriilor de decor; evitarea amplasării locurilor de joacă la marginea gazonului sau sub arbori cu coroană bogată; rărirea coronamentului arborilor și arbuștilor care mărginesc gazonul, cu scopul de a micșora zonele de umbră, propice dezvoltării capușelor.
Ca măsuri de protecție, medicii recomandă purtarea de pantaloni lungi, îmbrăcăminte de culoare deschisă pentru a vedea insecta, încălțăminte fără decupaje și evitarea contactului cu animalele.
Mai pot fi folosite și substanțele ce se aplică pe piele, prin pulverizare (spray) sau unguente, care prin mirosul lor îndepărtează insectele, inclusiv capușele.
Primele 24 de ore, extrem de importante
Conform medicilor, în cazul în care depistăm o căpuşă pe corp se recomandă scoaterea cât mai rapidă a insectei cu ajutorul unei pense, fără a se aştepta detaşarea spontană. Dacă nu poate scoate singur căpuşa, pacientul trebuie să ajungă de urgenţă la medicul de familie sau la camera de gardă a unui spital pentru extragerea ei.
Medicul infecţionist este cel care stabileşte profilaxia, care se impune dacă insecta nu a fost extrasă în primele 24 de ore de la contact.
În prima etapă diagnosticul este clinic, prin observarea eritemului migrator (pată de mari dimensiuni).
Testarea serologică se face numai după circa patru săptămâni de la muşcătura căpuşei, din cauză că anticorpii apar tardiv, boala Lyme fiind o afecţiune care s-ar putea manifesta la câteva luni de la înțepătură.
Din cauza simptomelor care nu sunt specifice (manifestări pseudogripale, oboseală accentuată, dureri de cap şi articulare, tulburări de somn), boala Lyme, denumită şi borelioză, nu este uşor de depistat şi poate fi confundată cu alte afecţiuni.
Peste 95 la sută dintre cazurile de boală Lyme sunt tratabile, iar cinci la sută se cronicizează dând artrite, miocardite sau neuroborelioză.
