Voința majorității

De ce este considerată România țara cu cel mai scăzut nivel al democrației din Uniunea Europeană? Cauzele principale sunt legate de Justiție, de situația din penitenciare, de procesele pierdute de statul român la CEDO, de influențele politice asupra mediului juridic sau de legile care favorizează corupția.

De altfel, Comisia Europeană a avertizat țara noastră că îi va fi restrânsă atragerea de fonduri structurale dacă se abate de la normele privind statul de drept. Totuși, o asemenea amenințare poate fi interpretată și ca o manieră subiectivă în care este percepută realitatea dintr-o țară membră a Uniunii Europene.

Acuzații de acest gen au fost formulate și la adresa Ungariei și Poloniei, aceasta din urmă primind chiar și un ultimatum înainte de a i retrage dreptul de vot în Consiliul European, cea mai dură pedeapsă dată înainte de excludere. România n-a ajuns încă în situația Poloniei, ba chiar are un nivel al democrației mai ridicat decât al Ungariei, unde partidele naționaliste controlează o mare parte din mass-media.

În schimb, România suportă consecințele unor acțiuni guvernamentale care au generat convulsii sociale și au propagat o imagine nefavorabilă în Occident, poate exagerată, dar și dificil de contracarat.

Personal, ca simplu cetățean, n-am fost deloc bucuros că ambasadorii unor țări din Uniunea Europeană, dar și cel al Statelor Unite au solicitat audiențe la prim-ministru și la ministrul de Justiție pentru a afla mai multe informații în legătură cu anumite legi controversate, fie economice (modificările fiscale), fie referitoare la Justiție.

De obicei, ambasadorii promovează și apără interesele țărilor pe care le reprezintă, încadrându-se în niște prevederi diplomatice stricte. Desigur, sunt preocupați de aspectele care pot să trezească îngrijorare, însă au grijă să nu se poziționeaze de așa natură încât să fie suspectați că se implică în competiția politică.

Până la urmă, regula de bază a democrației ține de respectarea voinței majorității electoratului și de activitatea parlamentară, precum și a șefului statului. Guvernul are posibiliteta să emită Ordonanțe de Urgență, dar acestea pot fi anulate în 24 de ore de Parlament sau contestate la Curtea Constituțională de șeful statului.

Mai grav este atunci când se pune problema partizanatului Curții Constituționale, ducând la analiza voit greșită a legii, ceea ce reprezintă o evidentă abatere de la separația puterilor în stat. Dar nivelul democrației din Uniunea Europeană este notat și în funcție de prezumția de nevinovăție, de condițiile de viață din penitenciare, de punerea în acord a legilor cu deciziile Curții Constituționale, de eventualele agresiuni fizice sau psihice în perioada cercetărilor penale la care sunt supuși cei anchetați de Poliție sau de Parchete, de discriminările etnice, de mediul educațional, de libertatea de expresie, dar cu condiția să nu degenereze în afirmații rasiste sau cu conotații periculoase pentru societate.

În același timp, România se numără printre puținele țări din Uniunea Europeană care nu au legiferat căsătoria între homosexuali, ceea ce în viziunea unora constituie o încălcare a libertății sexuale și, implicit, o măsură antidemocratică. Cu toate acestea, este dificil de spus dacă sunt niște criterii foarte clare care să stabilească nivelul democrației din fiecare țară membră a Uniunii Europene.

Este adevărat că în primii ani de după 1989 mentalitatea comunistă era prezentă în toate compartimentele societății, însă a percepe România de astăzi aproape neschimbată de peste două decenii constituie o formulă standard neconformă cu realitatea. Atâta vreme cât alegerile generale nu sunt fraudate (iată, avem și o Comisie parlamentară ce anchetează posibile fraude la scrutinul prezidențial din 2009) și cât libertatea de a vota nu este restricționată în nici un fel, democrația dispune de fundamentul esențial. De aici încolo rămâne doar voința majorității…