Ucraina. Un an de război – Criza refugiaților
Ofensiva militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei lansată la 24 februarie 2022 a declanşat una dintre situaţiile de urgenţă pentru refugiaţi cu cea mai rapidă creştere din istorie şi cea mai mare de la al Doilea Război Mondial.
Milioane de persoane au fost strămutate în interior sau forţate să caute refugiu în străinătate. Se estimează că 90% dintre refugiaţii din Ucraina sunt femei şi copii, scrie agerpres.ro.
Majoritatea au fugit în ţările vecine, mai ales în Polonia, dar un număr semnificativ de persoane au căutat siguranţă în Ungaria, Republica Moldova, România, Slovacia şi în alte ţări din regiune.
CITEȘTE ȘI: Directorul Școlii Gimnaziale Boldur a fost distins cu Premiul pentru implicare în comunitate, acordat de Teach for România
Aceste ţări au demonstrat o solidaritate extraordinară, oferind asistenţă imediată, dar amploarea strămutării pune o presiune considerabilă asupra serviciilor disponibile şi asupra comunităţilor gazdă.
Din populaţia refugiată, o parte semnificativă a plecat în alte ţări europene, potrivit https://reporting.unhcr.org/.
8.087.952 de ucraineni sunt astăzi refugiaţi, în timp ce alte 5,4 milioane au fost strămutate în interior. Totodată, aproape 18 milioane de oameni – aproximativ 40% din populaţia ţării – au nevoie de asistenţă şi protecţie umanitară.
Războiul lasă cicatrici invizibile, expunând milioane de oameni la traume enorme, notează https://www.unocha.org/.
În acelaşi timp, până la data de 21 februarie 2023, 4.863.513 de refugiaţi ucraineni au fost înregistraţi în Mecanismul UE de Protecţie Temporară sau în scheme naţionale similare de protecţie din mai multe ţări din Europa, potrivit https://data.unhcr.org/.
Potrivit datelor corespunzătoare lunii februarie 2023, aflate pe portalul https://data.unhcr.org/, numărul refugiaţilor ucraineni, care se află în statele din vecinătatea Ucrainei, înregistraţi în Mecanismul de Protecţie Temporară, este următoarea: Bulgaria – 153.059 persoane; Republica Cehă – 489.158; Lituania – 74.611; Estonia – 43.057; Letonia – 45.687; Polonia – 1.563.386; Ungaria – 34.248; România – 115.047; Slovacia – 109.623.
În Republica Moldova, în care nu se aplică Mecanismul de Protecţie Temporară sau o altă schemă naţională de protecţie, la data de 19 februarie 2023, erau înregistraţi un număr de 109.630 de refugiaţi ucraineni.
Alte state europene, care au primit refugiaţi ucraineni, şi în care nu se aplică Mecanismul de Protecţie Temporară sau o altă schemă naţională de protecţie, sunt: Albania – 2.686; Armenia – 511; Azerbaidjan – 4.928; Bosnia şi Herţegovina – 153; Georgia – 25.701; Macedonia de Nord – 6.483; Turcia – 95.874.
Alte state europene, în care refugiaţii ucraineni au fost înregistraţi în Mecanismul de Protecţie Temporară sau o altă schemă naţională de protecţie, sunt: Austria – 93.579; Belgia – 67.564; Croaţia – 20.796; Cipru – 21.359; Danemarca – 37.687; Elveţia – 80.773; Finlanda – 49.726; Franţa – 118.994; Germania – 881.399; Grecia – 20.955; Islanda – 2.239; Irlanda – 74.839; Italia – 169.837; Liechtenstein – 536; Luxemburg – 6.756; Malta – 1.744; Marea Britanie – 162.700; Muntenegru – 8.047; Norvegia – 39.931; Portugalia – 58.043; Serbia – 1.230; Slovenia – 8.707, Spania – 167.726; Suedia – 50.740; Ţările de Jos – 89.730.
Acţiuni ale UE pentru susţinerea refugiaţilor
La 4 martie 2022, UE a activat Directiva privind protecţia temporară, un mecanism de urgenţă care poate fi activat în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate şi care urmăreşte să ofere o protecţie imediată şi colectivă persoanelor strămutate care nu se pot întoarce în ţara lor de origine.
Obiectivul este de a atenua presiunea asupra sistemelor naţionale de azil şi de a permite persoanelor strămutate să se bucure de drepturi armonizate în întreaga UE.
Printre aceste drepturi se numără: dreptul de şedere, accesul la piaţa forţei de muncă şi la locuinţe; asistenţa medicală; asistenţa socială; accesul la educaţie pentru copii.
Protecţia temporară acordată în prezent va dura cel puţin un an (până la 4 martie 2023) şi până la trei ani, în funcţie de evoluţia situaţiei din Ucraina.
În prezent, peste 4 milioane de persoane din Ucraina beneficiază de mecanismul de protecţie temporară, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.
Protecţia temporară se acordă automat, însă beneficiarii trebuie să solicite un permis de şedere în ţara UE unde decid să locuiască.
Cetăţenii ucraineni călătoresc, în prezent, fără vize. Odată primiţi pe teritoriul UE, ei pot să se deplaseze fără restricţii timp de 90 de zile şi să îşi aleagă ţara UE în care doresc să beneficieze de drepturile asigurate de protecţia temporară. Calitatea de beneficiar al protecţiei temporare nu exclude posibilitatea de a solicita statutul de refugiat sau alte forme de protecţie disponibile în ţările UE.
UE a aprobat o serie de regulamente menite să deblocheze fonduri pentru a ajuta persoanele care au fugit din calea războiului din Ucraina.
Aceste fonduri garantează faptul că statele membre care găzduiesc refugiaţi dispun de resurse suficiente pentru a răspunde nevoilor tot mai mari în materie de locuinţe, educaţie şi îngrijiri de sănătate.
Pentru a sprijini ţările şi regiunile UE în gestionarea efectelor războiului Rusiei din Ucraina şi în găzduirea refugiaţilor ucraineni, UE a luat măsuri pentru a permite o mai mare flexibilitate în utilizarea fondurilor politicii de coeziune a UE, de exemplu prin extinderea posibilităţilor de transfer de resurse între programe şi de obţinere a unei finanţări de 100% din partea UE, precum şi prin furnizarea de prefinanţare suplimentară pentru proiecte, în scopul de a oferi ajutor imediat statelor membre.
La momentul începerii agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, UE a identificat, în total, fonduri în valoare de aproximativ 17 miliarde euro (fonduri necheltuite ale politicii de coeziune şi fonduri prealocate pentru redresarea post-pandemie), pe care statele membre le pot realoca pentru a sprijini refugiaţii din Ucraina la soluţionarea nevoilor urgente, precum locuinţele, învăţământul, sănătatea şi îngrijirea copiilor.
Între alte măsuri concrete pentru a-i ajuta pe refugiaţi, se află: sprijinul pentru protecţia civilă acordat Ucrainei, Cehiei, Moldovei, Poloniei, Slovaciei şi Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), sprijinul financiar şi tehnic pentru statele membre care găzduiesc refugiaţi, sprijinul pentru gestionarea frontierelor pentru ţările UE şi pentru Republica Moldova.
Acţiuni ale României pentru susţinerea refugiaţilor
România a stabilit o structură clară de luare a deciziilor şi coordonare pentru a permite agenţiilor cu diferite atribuţii ţinând de aplicarea legii şi funcţionare, de la toate nivelurile Guvernului, să planifice, coordoneze şi să interacţioneze în mod eficient la faţa locului, ca răspuns la criza umanitară a refugiaţilor.
Un Task-Force decizional la nivel înalt, sub coordonarea premierului, s-a constituit, la nivelul Guvernului, încă din prima zi a conflictului. În al doilea rând, un Task Force operaţional, denumit „Comisia Ucrainei”, condus de Şeful Cancelariei Prim-ministrului, a fost înfiinţat pentru a supraveghea activităţile ministerelor implicate în gestionarea fluxului de refugiaţi în toate domeniile de intervenţie.
În al treilea rând, la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, a fost înfiinţat Grupul de Coordonare Strategică a Asistenţei Umanitare, condus de un consilier de stat, pentru a asigura cadrul strategic de răspuns umanitar şi pentru a facilita cooperarea între agenţii şi partenerii de la nivel naţional, european şi internaţional, potrivit https://www.gov.ro/ro/ucraina-impreuna-ajutam-mai-mult.
Răspunsul României la criza refugiaţilor este structurat pe două niveluri de intervenţie: primul răspuns, asistenţă de urgenţă şi al doilea răspuns, de protecţie. Asistenţa de urgenţă reprezintă, practic, reacţia şi intervenţia urgentă asigurată de România pentru refugiaţii nou sosiţi din Ucraina.
Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a condus operaţiunile din această etapă, constând în dislocarea de resurse şi capacităţi la principalele puncte de trecere a frontierei, pe sensul de intrare în ţară, în asigurarea de transporturi umanitare, adăpost de urgenţă, alimente, asistenţă medicală de bază etc.
Eforturile întreprinse de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă au fost completate de munca legislativă şi administrativă intensă de la nivelul diferitelor ministere din cadrul Guvernului României, care au emis un număr mare de acte legislative, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de urgenţă ale refugiaţilor.
De asemenea, autorităţile locale şi-au coordonat eforturile cu agenţiile guvernamentale, dezvoltându-şi propriile planuri operaţionale pe baza evaluărilor nevoilor locale.
Efortul public a fost susţinut energic de societatea civilă românească, de organizaţiile internaţionale neguvernamentale, agenţiile ONU şi actorii privaţi.
Al doilea răspuns, cel de protecţie, este un mecanism dezvoltat pentru a asigura măsurile de protecţie şi incluziune pe termen mediu şi lung pentru refugiaţii ucraineni care aleg să locuiască în România.
Pentru a doua etapă de intervenţie, Guvernul a înfiinţat şase grupuri de lucru cu rolul de a elabora măsuri vizând politica de incluziune şi protecţie în următoarele domenii: sănătate, educaţie, asigurarea de locuri de muncă, de locuinţe, persoanele vulnerabile, copii şi tineri.
În scurt timp, fiecare grup de lucru a elaborat planuri sectoriale de acţiune, în colaborare cu experţii din ministerele omoloage, agenţiile ONU şi reprezentanţii societăţii civile.
Planurile sectoriale de acţiune au fost integrate într-un Plan naţional de acţiune, reprezentând cel de-al doilea răspuns, de protecţie, al României la criza umanitară a refugiaţilor.
La data de 18 martie 2022, a intrat în vigoare Hotărârea de Guvern nr. 367 privind stabilirea unor condiţii de asigurare a protecţiei temporare precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 268/2022.
Actul normativ, emis la propunerea Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru aplicarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene de punere în aplicare (UE) 2022/382 din 4 martie 2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE, prevede condiţiile concrete de asigurare a protecţiei temporare a persoanelor strămutate pe teritoriul statului român şi stabileşte categoriile de persoane care pot beneficia de acest statut.
Măsura acordării protecţiei temporare reprezintă o modalitate de răspuns rapid şi eficient al statului român la fluxul masiv de persoane strămutate pe teritoriul României din Ucraina, prin simplificarea procedurilor de lucru şi asigurarea accesului imediat la măsuri de asistenţă.
Protecţia temporară se acordă pe o perioadă de un an de la data emiterii Deciziei (UE) 2022/382 şi poate fi prelungită automat cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an, în cazul în care situaţia generatoare persistă.
Dacă aceasta continuă, Statul Membru poate trimite Comisiei Europene o propunere adresată Consiliului Uniunii Europene de a extinde protecţia temporară până la un an, potrivit https://igi.mai.gov.ro/.
Încă din primele zile de la declanşarea acestei crize de securitate şi umanitare, autorităţile române au acţionat unitar, coordonat, în deplină solidaritate cu poporul ucrainean, pentru a acorda asistenţă de urgenţă, dar şi pe toate celelalte dimensiunile relevante, potrivit site-ului oficial al Ministerului Afacerilor Externe.
Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Ucrainei şi a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente şi ambulanţe; prin hub-ul internaţional umanitar operaţionalizat la Suceava, la 9 martie 2022, la graniţa cu Ucraina, România a facilitat 56 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord.
La 26 iulie 2022, Guvernul României a lansat Planul Naţional de Măsuri de Integrare a refugiaţilor ucraineni în România, vizând măsuri pe termen mediu şi lung pentru sprijinirea refugiaţilor ucraineni.
Forumul de la Bucureşti, organizat în perioada 8-9 septembrie 2022, a pus accent pe platforma europeană de dialog în domeniul integrării refugiaţilor din Ucraina, conform https://www.mae.ro/.
În cadrul Raportului privind eforturile şi realizările României în domeniul asistenţei umanitare a refugiaţilor, al drepturilor copilului şi al altor categorii vulnerabile pe 2022, prezentat la 13 ianuarie 2023, de către Guvernul României, se arată că „peste 3,2 milioane de cetăţeni ucraineni ne-au trecut graniţele în ultimele 12 luni, dintre care peste 2,5 milioane au beneficiat de sprijin direct de la Guvernul României sau partenerii noştri.
În prezent, avem peste 107.000 de cetăţeni ucraineni care au ales să rămână în România, din care peste 47.000 sunt copii.
România a fost şi este spaţiul de siguranţă şi linişte pentru valurile de refugiaţi ucraineni, iar acest lucru se vede în resursele alocate pentru asigurarea nevoilor de bază, cât şi pentru protecţia şi incluziunea acestora în comunităţile noastre: peste 500 milioane de euro alocate de la bugetul de stat şi partenerii internaţionali, 6 ministere implicate în Planul naţional de măsuri pe termen mediu şi lung, peste 20 de legi modificate şi adoptate pentru gestionarea persoanelor strămutate din Ucraina, peste 1.500 de autorităţi locale şi 300 de organizaţii neguvernamentale implicate în furnizarea de sprijin direct refugiaţilor din Ucraina.”, conform https://gov.ro/.
De asemenea, de la începutul crizei din februarie 2022 şi până în prezent, România a dezvoltat un mecanism de coordonare şi colaborare între toate părţile implicate activ în gestionarea crizei. Guvernul României, prin ministerele şi instituţiile sale, societatea civilă prin ONG-uri, fundaţii, mediul privat şi cetăţeni, agenţiile ONU s-au coordonat şi s-au completat reciproc pentru primirea, susţinerea şi integrarea ucrainenilor.
„România a fost prima ţară din Uniunea Europeană care a adoptat un plan naţional de măsuri de incluziune şi protecţie a refugiaţilor pe termen mediu şi lung şi a propus statelor europene un model de leadership şi coordonare la nivel politic în domeniul integrării refugiaţilor, concretizat în „Platforma de la Bucureşti”, care oferă spaţiul de dialog la nivel înalt pentru această situaţie umanitară fără precedent.”, a declarat cu acest prilej prim-ministrul, Nicolae Ciucă.
În continuare, a arătat că, deşi, din păcate, războiul nu s-a încheiat, România va continua să ofere sprijinul său Ucrainei şi refugiaţilor. „Însă acum, suntem în etapa în care trebuie să avem o abordare orientată pe măsuri de integrare temporară sau pe termen mediu şi lung, în care refugiaţii ucraineni să poată trăi o viaţă independentă în ţara noastră, integraţi în câmpul muncii şi copiii beneficiind de educaţie şi viaţă socială.”
Pe măsură ce sute de mii de refugiaţi au intrat pe teritoriul României în primele zile ale crizei, agenţiile Naţiunilor Unite cu reprezentanţe în ţara noastră – UNICEF, UNCHR – s-au mobilizat pentru a sprijini autorităţile naţionale în răspunsul oferit refugiaţilor, împreună cu comunităţile locale şi numeroase organizaţii ale societăţii civile, continuând în acelaşi timp programele pe termen lung în România.
Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) sprijină răspunsul guvernului prin intermediul coordonării inter-instituţionale în contextul Modelului de Coordonare a Refugiaţilor şi al unui Plan Regional de Răspuns pentru Refugiaţi (RRP) (aprilie 2022) care se aliniază cu priorităţile şi activităţile guvernului reflectate în Planul Naţional de Măsuri (iunie 2022) pentru protecţia şi incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina beneficiare de protecţie temporară în România.
Pe parcursul anului 2022, activitatea de protecţie a UNHCR în România a inclus furnizarea de informaţii, comunicarea directă cu membrii comunităţilor, identificarea persoanelor cu nevoi speciale şi direcţionarea acestora către servicii specializate, consiliere juridică privind protecţia temporară şi advocacy pentru incluziune, cu intervenţii personalizate pentru comunitatea LGBTIQ+, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în vârstă, minorităţile, femeile şi fetele aflate în situaţii de risc, potrivit https://www.unhcr.org/ro/.
UNICEF lucrează, la rândul său, împreună cu Guvernul României, autorităţile locale, Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi organizaţii neguvernamentale pentru a monitoriza fluxurile de refugiaţi din Ucraina, nevoile şi vulnerabilităţile acestora şi pentru a putea oferi sprijin imediat pentru nevoile reale ale copiilor.
La începutul sosirii refugiaţilor, centre cu servicii multiple, cunoscute sub numele de centre Blue Dot, au fost dezvoltate în cooperare cu autorităţile locale şi cu parteneri precum UNHCR, cu scopul de a le oferi copiilor refugiaţi şi familiilor lor un spaţiu sigur şi servicii vitale, precum protecţie, consiliere şi locuri de joacă.
Până în prezent, opt centre Blue Dot au fost operaţionalizate în România, cele mai multe în apropierea graniţelor cu Ucraina şi Republica Moldova.
Un alt pas a fost extinderea gamei de servicii pentru a putea acoperi nevoile mai complexe ale refugiaţilor privind sănătatea (inclusiv sănătatea mintală), educaţia şi locurile de muncă.
UNICEF s-a concentrat pe identificarea şi referirea copiilor expuşi riscului prin evaluarea amănunţită în zona protecţiei copilului în cazuri de violenţă sau de afecţiuni medicale şi a facilitat accesul la informaţii şi servicii (consiliere juridică, sprijin medical, psihologic şi social) pentru victimele violenţei bazate pe gen (VBG).
De la începutul acţiunilor dedicate refugiaţilor, 230.000 de copii şi femei au avut acces la aceste servicii în centrele Blue Dot. Peste 16.000 de copii şi îngrijitori au accesat servicii de suport psihosocial şi de sănătate mintală şi peste 3.000 de copii şi femei au beneficiat de intervenţii de prevenire a riscului de VBG şi de alte intervenţii de prevenţie sau răspuns.
Din luna februarie 2022, un număr estimat de 700.000 de copii ucraineni au trecut graniţa în România, iar Poliţia de frontieră şi autorităţile locale pentru protecţia copilului au identificat şi oferit protecţie unui număr de aproape 5.000 de copii neînsoţiţi sau separaţi până la finalul lunii decembrie 2022, arată https://www.unicef.org/.
UNICEF a dezvoltat centre de joacă şi învăţare care le oferă copiilor de vârste mici şansa unui trai normal şi a unor momente de destindere atât de necesare.
Programele suplimentare s-au adresat tuturor copiilor de vârstă şcolară care au plecat din Ucraina, pentru a-şi continua educaţia prin crearea unor spaţii de învăţare sigure şi prin furnizarea materialelor educaţionale necesare în contexte formale şi informale, inclusiv cursuri în limba ucraineană ţinute de profesori ucraineni refugiaţi.
De asemenea, UNICEF a susţinut integrarea copiilor refugiaţi în sistemul naţional de învăţământ prin sprijinirea Ministerului Educaţiei în organizarea cursurilor de limbă română, extinzând serviciile de învăţare şi facilitare în limba ucraineană şi formare a profesorilor astfel încât aceştia să dobândească abilităţile necesare pentru a aborda nevoile copiilor care învaţă în circumstanţe dificile.
Aproximativ 5.500 de copii ucraineni accesează, în prezent, serviciile educaţionale formale şi/sau non-formale şi peste 15.000 de copii primesc materiale de învăţare individuale pentru a-şi continua studiile.
Platforme online de susţinere a refugiaţilor din România
Platforma „Ucraina – Împreună ajutăm mai mult” (https://www.gov.ro/ro/ucraina-impreuna-ajutam-mai-mult) a putut fi accesată încă din luna februarie de pe site-ul Guvernului României.
Ea reprezintă un grup de coordonare a acţiunilor societăţii civile, mediului privat, organizaţiilor naţionale, internaţionale şi instituţiilor guvernamentale, ce funcţionează la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, pentru a integra eficient eforturile de acordare a asistenţei umanitare către refugiaţi şi persoanele relocate din Ucraina.
Platforma www.dopomoha.ro a fost dezvoltată de Guvern în parteneriat cu societatea civilă, pentru a veni în sprijinul refugiaţilor ucraineni cu informaţii privind drepturile pe care le au în România.
Aceasta încorporează o platformă de donaţii, care preia iniţiativa guvernamentală „Ucraina – Împreună ajutăm mai mult”, sub umbrela „Sprijin de Urgenţă”, care la rândul ei coordonează eforturile instituţiilor guvernamentale, societăţii civile, mediului privat, organizaţiilor naţionale şi internaţionale de a veni în sprijinul refugiaţilor ucraineni, greu încercaţi de agresiunea militară, potrivit https://www.gov.ro/.
Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), în parteneriat cu Asociaţia CivicNet, a lansat Platforma Naţională de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă – fiipregatit.ro, care a devenit sursa oficială de informare pentru a ajuta cetăţenii să înţeleagă mai bine riscurile şi pentru a-i informa asupra măsurilor de prevenire şi comportamentului pe care să-l aibă în diferite situaţii de urgenţă de amploare sau dezastru.
Intuitivă şi dezvoltată în limbile română, ucraineană, engleză şi rusă, www.profi.ro/ajutor-ucraina/ este o platformă de ajutoare susţinută cu parteneriate între Profi, Ministerul Agriculturii şi Crucea Roşie. Platforma face extrem de uşoară comunicarea dintre cei care caută şi cei care oferă ajutor. Aceste parteneriate facilitează colectarea ajutoarelor şi apoi distribuirea lor în cel mai scurt timp acolo unde e nevoie de ele.
Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse a anunţat, la 17 martie 2022, că a dezvoltat o aplicaţie, KidsUkraine, pentru a oferi informaţii, în timp real, tuturor autorităţilor implicate în gestionarea crizei refugiaţilor.
Astfel, în fiecare moment, instituţiile statului vor şti exact numărul locurilor disponibile, din întreaga ţară, pentru primirea şi cazarea copiilor neînsoţiţi care vin din Ucraina. În plus, platforma reuneşte toate informaţiile relevante despre serviciile sociale de care au nevoie copiii ucraineni şi este accesată de toate Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din ţară. (Informaţii comunicate de către autorităţile publice centrale – https://sgg.gov.ro/)
Începând cu 3 iunie 2022, Guvernul României, prin Departamentul pentru Responsabilitate Socială Comunitară şi Grupuri Vulnerabile, a pus la dispoziţia refugiaţilor din Ucraina informaţii oficiale şi la zi despre drepturile şi serviciile de care aceştia pot beneficia în România, prin noua Platformă online https://protectieucraina.gov.ro, disponibilă în limba română şi ucraineană.
Informaţiile cuprinse pe platformă sunt puse la dispoziţie de instituţiile publice cu atribuţii în domeniu, la care se adaugă resurse de la partenerii din societatea civilă şi organizaţiile internaţionale, potrivit https://gov.ro/.
