Credincioşii ortodocşi, dar şi cei romano- şi greco-catolici au intrat deja în Postul Adormirii Maicii Domnului – o perioadă de curăţire trupească şi sufletească, cu toţii apropiindu-ne astfel de marea sărbătoare.
CITEȘTE ȘI: Tratat despre lucrul bine făcut: o istorie desenată a serviciilor poştale (foto)
De Sântămaria Mare, prin sate se tocmeau pândari în vii şi se “lega” ciocul păsărilor, pentru ca zburătoarele să nu mai poată strica boabele de struguri. De Sântămaria Mare se adunau ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie, şi se culegeau flori de pus la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune la tămăduirea feluritelor beteşuguri. Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria – 15 august şi 8 septembrie, când se prăznuieşte Naşterea Maicii Domnului – este timpul prielnic semănării grâului.
De la Adormirea Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor. În unele zone, ziua de 15 august este considerată “a morţilor”, fiind pomeniţi toţi răposaţii cu nume precum Maria, Mariana, Marin, Marian, iar în 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, sunt sărbătoriţi cei vii care poartă asemenea nume.
În ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc cele mai frumoase flori din grădină, faguri de miere, prune şi struguri, pe care-i dau apoi de pomană, pentru sufletele morţilor
