Mai mult de un sfert dintre copiii români petrec peste șase ore online dacă sunt într-o zi de școală, iar procentul acestora aproape se dublează dacă sunt într-o zi de weekend sau de vacanță, o arată datele ”Studiului privind utilizarea Internetului de către copii”, realizat de organizația ”Salvaţi Copiii”, în cadrul proiectului ”Ora de Net”. Concluzia specialiștilor este că acești copii se simt semnificativ mai nemulțumiți de relaţia cu părinţii, prietenii şi profesorii, precum şi de viața lor din prezent. În plus, ei consideră într-o măsură mai redusă că activitățile de zi cu zi au sens şi sunt mai puţin optimiști cu privire la viitor. Totodată, ei afirmă că au fost mai puţin relaxaţi în ultimele două săptămâni şi sunt mai nemulțumiți de deciziile luate.
De Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet – marcată ieri -, organizația ”Salvați Copiii” atrage atenția asupra modului în care utilizarea Internetului de către copii are efecte directe asupra stării lor emoţionale şi a performanţelor sociale şi şcolare. ”Comparativ cu rezultatele unui studiu similar, realizat de <<Salvați Copiii>> în 2015, se remarcă o creştere a timpului petrecut de copii pe internet și a utilizării dispozitivelor mobile. Fără a subevalua impactul pozitiv al utilizării noilor tehnologii, sunt semne de îngrijorare atunci când un copil care petrece mult timp online începe să dezvolte o stare psiho-socială vulnerabilă. <<Salvaţi Copiii>> a demarat un plan de lucru cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale în scopul implementării unui curs acreditat pentru formarea cadrelor didactice pe această temă”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte-executiv al organizației ”Salvaţi Copiii”.
Aproape toți au un profil pe o rețea socială
Potrivit studiului, vârsta medie la care copiii încep să petreacă timp online este de nouă ani, dar unii dintre copiii care au azi 12 ani au început să stea pe ”net” la vârsta de șapte ani și patru luni. Vârsta la care copiii încep să acceseze internetul descrie un trend descrescător, 96,1 la sută dintre minori folosind telefonul mobil smart. În plus, 99,3 la sută dintre copii declară că au un profil pe o rețea socială: Facebook (95,9 la sută), Youtube (90,5 la sută) și Instagram (81,4 la sută). Analiza realizată de ”Salvați copiii” arată că 27 la sută dintre respondenți petrec, într-o zi obișnuită de școală, peste șase ore online sau își verifică constant dispozitivul de pe care navighează. În cazul unei zile libere, fie că vorbim de sfârșitul de săptămână sau de vacanță, 48,3 la sută dintre copii petrec peste șase ore pe zi online.
Unii renunță la somn pentru a fi online
Referindu-se la timpul petrecut pe internet, 40 la sută dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31 la sută că din acest motiv au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală, în timp ce 28 la sută au încercat fără succes să petreacă mai puține ore online. Aproape 13 la sută dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvență ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online și 23 la sută spun că nu s-au simțit în largul lor când nu au putut sta pe internet. Un procent de 54 la sută dintre copii susțin că s-a întâmplat ca o persoană să îi deranjeze sau să ii supere în timp ce vorbeau pe internet, procentul fiind semnificativ mai ridicat în rândul fetelor și al elevilor de liceu. În plus, 25 la sută dintre copii menționează că au fost deranjați sau supărați de persoane cunoscute pe rețelele sociale, iar 44,3 la sută dintre aceștia spun că au fost foarte supărați sau destul de supărați în urma incidentului. De asemenea, 42 la sută dintre copii afirmă că știu situații în care un prieten, coleg sau apropiat, a fost deranjat sau supărat pe internet.
Aproape jumătate (43 la sută) dintre copii afirmă că postează online informații personale precum fotografii, adresa la care locuiesc sau locurile unde merg. Mediul online reprezintă principala sursă de informare a copiilor respondenți, urmată de discuțiile în grupul de egali și cele cu părinții sau profesorii. Un procent de 47,6 la sută dintre copii afirmă că verifică uneori, rar sau deloc valoarea de adevăr a informațiilor citite online.
Conținut violent sau sexual explicit
Conform studiului, 61 la sută dintre copii spun că s-au simțit inconfortabil după ce au văzut ceva pe internet. Principalele tipuri de informații despre care copiii spun că i-au făcut să se simtă inconfortabil sunt conținutul violent, cel care incită la violență sau cel sexual explicit. Reclamele online sunt considerate deranjante de jumătate dintre copii. Chiar dacă se declară deranjați de anumite informații întâlnite online, mai puțin de doi din 10 copii au o reacție (fie de a vorbi cu cineva sau a găsi o soluție pentru rezolvarea situației). Îngrijorător este faptul că 43 la sută dintre respondenți afirmă că au văzut sau primit mesaje cu conținut sexual în mediul virtual, iar 22 la sută au văzut sau primit astfel de semnale zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână. Aproape jumătate dintre copiii care au avut acces la mesaje cu conținut sexual spun că le-a fost trimis personal un astfel de mesaj, iar aproape 20 la sută mărturisesc că li s-a cerut o fotografie sau o înregistrare video în care să își arate părțile intime. ”Remarcăm că în acest ultim caz ponderea fetelor care spun că li s-a cerut acest lucru este semnificativ mai ridicată decât cea a băieților. Cinci la sută dintre copii spun că au postat sau au trimis cuiva un mesaj cu conținut sexual iar alte cinci procente refuză să răspundă la această întrebare. Băieții, copiii din mediul urban și cei de liceu spun într-o măsură semnificativ mai ridicată că au trimis sau postat online mesaje cu conținut sexual”, au specificat realizatorii studiului.
Internetul în context educațional, mai puțin
Mai puțin de trei sferturi (73 la sută) dintre copiii participanți la studiu spun că folosesc internetul la școală, iar mai puțin de jumătate îl utilizează la clasă împreună cu profesorul sau în cazul orelor de informatică. În schimb, 87,4 la sută dintre copii afirmă că petrec timp online în pauze, iar 40 la sută, că o fac, pe ascuns, în timpul orelor de curs. Un procent de 39,9 la sută dintre copii mărturisesc că nu sunt încurajați de profesori să folosească Internetul decât ocazional sau deloc. Întrebați ce anume le place să învețe folosind Internetul, majoritatea copiilor menționează lucruri care îi pasionează, despre care nu se vorbește la școală și care au o aplicabilitate în viața reală. Doar aproximativ patru din zece copii spun că aprofundează online informația primită la școală. Caracterul interactiv al informației, posibilitatea de a folosi suport video sau audio și faptul că este facil, reprezintă principalele motivații pentru care copiii aleg să învețe online.
Jocuri violente, destinate exclusiv publicului adult
Mai mult de jumătate dintre respondenți (63,5 la sută) afirmă că se joacă online, iar 43 la sută dintre ei menționează ”Grand Theft Auto” sau ”Counter Strike”, ambele jocuri implicând violență și fiind destinate exclusiv publicului adult. Majoritatea copiilor susțin că se joacă online pentru că este distractiv sau pentru a se relaxa, în timp ce 45,2 la sută spun că fac acest lucru pentru că sunt plictisiți. Copiii din familii cu ambii părinți prezenți în gospodărie afirmă într-o măsură semnificativ mai scăzută că petrec peste șase ore online într-o zi de școală. Lipsa unui părinte din gospodărie se asociază cu un timp mai îndelungat petrecut pe internet de către copii.
Copiii care fac parte din familii monoparentale afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că au văzut pe internet lucruri care i-au făcut să se simtă inconfortabil, băieții în ponderi mai ridicate comparativ cu fetele. Referindu-se la comportamente asociate sexting-ului, fetele care fac parte din familii monoparentale afirmă într-o măsură semnificativ mai mare că au văzut sau primit mesaje cu conținut sexual, iar băieții în aceeași situație, că au trimis astfel de mesaje.
Mai multă nemulțumire, mai puțin optimism
Respondenții care afirmă că petrec peste șase ore online, fie că vorbim de o zi de școală, fie că vorbim de o zi liberă, sunt semnificativ mai nemulțumiți cu privire la viața lor din prezent, precum și de relația cu părinții, prietenii și profesorii. Ei consideră într-o măsură semnificativ mai redusă că activitățile de zi cu zi au sens și sunt mai puțin optimiști cu privire la viitor. Aceștia afirmă că au fost mai puțin relaxați în ultimele două săptămâni și sunt mai nemulțumiți de deciziile luate. Respondenții care afirmă că s-a întâmplat ”des” și ”foarte des” să nu mănânce sau să doarmă pentru a sta pe internet, că nu s-au simțit în largul lor când nu puteau naviga, că au petrecut timp online fără un scop specific, că au petrecut mai puțin timp cu familia sau prietenii pentru a petrece timp în mediul virtual au la măsurători niveluri mai scăzute ale indicatorilor stării de bine emoționale. Copiii care spun că au fost victima unui comportament de tip ”cyberbullying” sau ”sexting” acordă scoruri semnificativ mai scăzute la întrebările care măsoară starea de bine emoțională.
În același timp, cei care se joacă pe internet spun că sunt mai puțin îngrijorați sau că se simt mai relaxați. Lipsa unei rețele de suport emoțional este foarte puternic asociată cu medii foarte mici la criteriile ce caracterizează starea de bine, la fel situația în care copiii nu se simt apreciați, se simt apreciați doar de către o singură persoană sau în schimbul unei contraprestații.
În cadrul programului ”Ora de Net” dezvoltat de organizația ”Salvați Copii”, în anul 2018, peste 47.000 de copii și 12.000 de părinţi și profesori au fost implicați direct în activități educaționale. De asemenea, 718 copii au beneficiat de informare și consiliere, iar mai mult de 1.100 de sesizări au fost făcute prin linia specializată de raportare. ”Dezvoltarea tehnologiei informației a creat o resursă educațională generoasă, ceea ce ne determină să centrăm sistemul educațional pe formarea personalității elevilor și studenților. A învăța copiii să gândească singuri, a le forma abilitatea de a selecta și interpreta informația, pentru a distinge între ceea ce este util și ceea ce nu este util, adaptarea la posibilele schimbări din activitatea profesională și asigurarea echilibrului emoțional pot fi obiectivele școlii de astăzi și de mâine”, a spus Ecaterina Andronescu, ministrul educației naționale, la aflarea rezultatelor studiului.
Toate-s incurajate de teribilistii lor parinti care de fapt trebuie educati.