Timişoara şi oamenii ei de ieri şi de azi. Foto

Timişoara şi oamenii ei de ieri şi de azi. Foto

Despre Timişoara şi felul în care a evoluat populaţia ei de-a lungul vremii povestesc reprezentanţii Muzeului Naţional de Istorie al Banatului, pentru cei interesaţi de trecutul urbei de pe Bega.

”Încă din secolul al XIV-lea, Timișoara a fost un oraș multietnic: oameni din zeci de neamuri, vorbind diferite limbi au locuit în oraș. Faptul că în asediul din 1551, turcii trimiteau cu săgețile lor peste ziduri îndemnuri la capitulare scrise în limba română ca și constatarea cărturarului slovac Mathias Bel, care la 1728-1730, socotea limba română drept singura <<lingua franca>> folosită cotidian în cetate, indică ponderea și continuitatea locuirii românești în orașul de pe Bega.

Pentru mai bine de 500 de ani din istoria orașului nu dispunem de date statistice privind numărul și etnia locuitorilor. Dimensiunile cetății în Evul Mediu nu permiteau însă mai mult de 2.500 de locuitori, iar în perioadele de liniște și înflorire, mahalalele din jur erau locuite de încă circa 10.000 de suflete.

<<Pe la 1730, convieţuiau paşnic în oraş locuitori germani, români, sârbi şi unguri >>, notează J. N. Preyer
În octombrie 1716, când orașul a fost ocupat de habsburgi, în Timișoara au fost numărate 466 de familii de români și sârbi de religie ortodoxă, 35 de familii de armeni și 12 familii de evrei cu 144 de suflete așezați în trei clădiri din Cetate.

În 1717 la Timișoara s-au stabilit, sub oblăduire imperială, primele 52 de familii de germani de religie romano-catolică. În 1730 s-au așezat câteva familii de maghiari catolici, iar în 1753, mai multe familii de țigani (numiți în documentele oficiale <<bănățeni noi>>) care au primit loc de așezare în Fabric, lângă Fabrica de Bere.

În 1851 Timișoara avea 2.344 de imobile și 20.560 de locuitori (8775 de germani, 3807 români, 2346 de maghiari, 1770de sârbi și 1551 de evrei, cărora li se adăugau, în număr redus, bulgari, țigani, italieni, francezi, greci, ruși, turci etc.).

Populația orașului a crescut pe măsura dezvoltării sale, mai ales după 1870.

În 1910 populația ajunsese la 72. 555 de locuitori: 30.064 de germani, 28.552 de maghiari, 6.657 de români, 2. 827 de sârbi etc. În primul deceniu al veacului al XX-lea din Timișoara au emigrat, mai ales în Americi, peste 6.000 de oameni (70 la sută germani). Au revenit mai puțin de o sută. În 1938, Timişoara depăşeşte suta de mii de locuitori
La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, populația se ridica la 118.273 de locuitori (inclusiv refugiații), iar în 1948, după instaurarea comunismului, la 111.987 de locuitori.

În 1956 Timișoara număra 142.257 de locuitori (75.855 de români, 29.987 de maghiari, 24.326 de germani, 6.700 de evrei, 3.065 de sârbi, 649 de cehi, 575 de slovaci, 280 de bulgari, 122 de țigani etc.)

CITEȘTE ȘI: Dezvăluire alarmantă a consilierului local Radu Țoancă: ”Debranșările de la Colterm au depășit 10 000 de abonați”

În 1974, Timişoara atinge pragul de 200.000 de locuitori, pentru ca în 1991 să numere 338.920 de locuitori. 2020 vine cu informații noi: 325.000 de locuitori și al treilea oraș din țară, cu excepția Capitalei. Dacă ținem seama de navetiști, flotanți sau clandestini, Timișoara are peste o jumătate de milion de locuitori.

Aceștia sunt oamenii Timişoarei care au construit orașul și i-au conferit o coeziune și un spirit specific. Permisivă, Timișoara a primit numeroși noi veniți din toate colțurile țării și i-a integrat, modificându-le mentalitatea și percepțiile”, menţionează cei de la MNaB, ilustrând textul cu fotografii din arhiva instituţiei.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 thoughts on “Timişoara şi oamenii ei de ieri şi de azi. Foto

  1. Aceștia sunt Oamenii Timișoarei care au construit orașul. In articol ati uitat sa il mentionati si pe MAESTRUL DONIMIC FRIG si LASCAU 3 NOAPTEA Ca doar ei sant pioneri si primi care au reusit sa lase orasul fara caldura si apa calda atitea zile si cu asa zisa caldura la ora actuala de 13-14 grade in incaperi si apa calda parca este un cuvant iesit din uz, nici Ceasca nu a reusit performanta asta,sa lase orasul fara iluminat public,sa nu sune sirenele in piata Victoriei in memoria celor care sau jerfit sa ajunga el primar si multe altele.Asa ca va rog pe cei de la Muzeul Național al Banatului.sa tina cont de aceste personaje

  2. Imi aduc aminte cat de frumos era orasul nostru pevremuri, multe flori, parcuri ingrijite… Acum e dezastru, pare un oras abandonat. Parcul Rozelor e ca si cel botanic , plin de iarba, bancile nevopsite, vai si amar! Piata Libertatii, saraca, arata jalnic in comparatie cu cea din fotografia de mai sus. Parca-si bate cineva intentionat joc de acest oras! Atat de multa lume comenteaza la adresa fostei si actualei administratii, le critica si lor nici ca le pasa… 

Lasă un răspuns