Timișenii, tot mai puțini pe an ce trece. De un deceniu, numărul deceselor îl depășește pe cel al naşterilor. La fiecare zece copii născuți se fac și trei avorturi!

Consilierii județeni vor avea la dispoziție pentru ședința în plen din 30 septembrie, pentru prima oară după foarte mulți ani, un raport asupra stării de sănătate a locuitorilor județului Timiș. Documentul a fost elaborat de Comisia pentru sănătate și protecție socială a CJT, cu sprijinul mai multor instituții: Direcția de sănătate publică, Casa județeană de asigurări de sănătate, Agenția de protecția mediului, Garda de mediu, Direcția generală de asistență socială și protecția copilului și Direcția regională de statistică.

Informațiile din raport ne arată un județ cu o populație îmbătrânită, aflată în sădere din punct de vedere numeric, suferind de boli cardiovasculare, cancer și diabet și trăind într-un mediu plin de praf. La fiecare zece copii născuți se fac și trei avorturi. Bărbații mor mai des și mai de timpuriu decât femeile. Cele de mai sus sunt doar câteva dintre informațiile conținute în raport, care va fi utilizat pentru elaborarea viitoarei strategii în domeniu a Consiliului Județean Timiș, instituție care a alocat în acest an peste 20 de milioane de lei pentru diverse investiții în unitățile sanitare.

Un cutremur cu magnitudinea de 5,6 a avut loc în România

Președintele Consiliului Județean Timiș, Sorin Grindeanu, a cerut, în cadrul întrunirii din luna iulie a CJT, un raport cu privire la starea de sănătate a locuitorilor județului. „Suntem instituția care investește foarte mult în sănătate și cred că acest lucru s-a făcut în trecutul istoric al orașului nostru, iar acest raport anual ne va ajuta și pe noi, cei care investim în sănătate, să luăm deciziile corecte”, a spus Grindeanu.

„Analiza stării de sănătate, la nivelul populaţiei din judeţul Timiş – Perspectivă comparativă 2014 – 2015” este un material realizat cu sprijinul mai multor instituții și coordonat de prof. dr. Dan V. Poenaru, președintele Comisiei de sănătate și protecție socială a CJT. Informațiile le vor fi prezentate consilierilor județeni în cadul ședinței din 30 septembrie, în așa fel încât aceștia să aibă o privire de ansamblu asupra sănătății timișenilor.

Un deceniu de spor natural negativ

Una dintre concluziile raportului este accentuarea, în ultimul deceniu, a unei tendinţe de îmbătrânire a populaţiei şi menţinerea sporului natural al populaţiei la valori negative (numărul de copii născuți este mai mic decât cel al persoanelor decedate). În anul 2015, în Timiș s-au născut 8.519 copii, însă doar 82,46 la sută dintre mame aveau domiciliul în județ. Tot anul trecut, au fost înregistrate 8.798 de decese, la o vârstă medie de 71,85 ani, cu diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei, de 68,47 de ani, respectiv 75,34 ani.

Această situație, se arată în raport, va crește în mod constant presiunea asupra sistemului de sănătate și a celui de asistenţă socială atât în mediul urban, cât mai ales în cel rural. „Situaţia conduce deja la crearea unor sincope în accesarea serviciilor de sănătate de bază în zonele care au deja dificultăţi de asigurare a serviciilor publice de sănătate a populaţiei, amînarea îngrijirilor medicale ducând la creşterea costurilor seviciilor medicale primite departe de casă și a costurilor de îngrijire”, scrie în document.

Ce ne îmbolnăvește?

Principalele cauze de deces descriu un model stabil în timp – bolile cardiovasculare, tumorile, afecțiunile aparatului respirator, modelul fiind identic pentru populația masculină şi pentru cea feminină. Primul loc în grupa afecţiunilor cronice îl ocupă bolile hipertensive, urmate de diabet zaharat, cardiopatie ischemică, tulburări mentale şi de comportament, boli pulmonare cronice obstructive etc. Diferenţele între valorile înregistrate în judeţul Timiş şi cele la nivel naţional nu sunt semnificative în procesul de structurare a unei tipologii, ele descriind acelaşi model global pentru afecţiunile respective.

Foarte multe avorturi la cerere

În afara modelului bine stabilit în zona Timișului, de a avea un singur copil, bine înrădăcinat în mentalitatea locuitorilor, chiar dacă provin din alte zone geografice ale țării, mai există câteva date îngrijorătoare. Astfel, raportul dintre numărul de naşteri şi cel de avorturi raportate de unităţile sanitare publice este de 30 de avorturi la 100 de naşteri. Întreruperile de sarcină, pe grupe de vîrstă, descriu un model clasic, cu un maximum în grupa 25 – 29 de ani. Cele mai multe avorturi se fac la vârsta cea mai propice, din punct de vedere biologic, pentru a avea copii, iar aceasta ar trebui să-i îngrijoreze nu doar pe sociologi, ci și pe oamenii politici.

Nu în ultimul rând, raportul analizează și influența factorilor de mediu asupra sănătății populației, utilizând datele de la instituțiile abilitate. Aerul este pe primul loc între factorii care pot transporta diverse substanțe nocive, calitatea acestuia fiind monitorizată la cele șapte stații din județ. Dacă la dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon și alte substanțe, concentrațiile nu au fost depășite, măsurătorile au evidențiat depășiri ale valorilor-limită admise de particule de praf, atât în 2014, cât și în 2015. „Sunt necesare eforturi consecvente de reducere a poluării apei, aerului, solului, prin monitorizare și control, precum și un program interinstituțional coerent aplicat periodic”, se arată în document.

Chiar dacă sunt mai puțini, mai bătrâni și, în consecință, mai bolnavi, timișenii au parte și de o veste bună: numărul de medici la 1.000 de locuitori a crescut față de acum un deceniu, de la 3,6 la 5,5. În schimb, numărul de paturi de spital a scăzut, de la 8,2 la mia de locuitori în 2006, la 7,8 în 2015, aceasta însemnând că tot mai multe afecțiuni vor trebui tratate în ambulator. Rămâne de văzut ce reacții vor avea și ce moduri de implicare vor găsi aleșii județeni după ce vor analiza îngrijorătoarele date din raport.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns