Satul bănăţean nu mai e ce-a fost cu două-trei generaţii în urmă, când toată suflarea muncea pământul sau creştea animale. Astăzi, în majoritatea comunelor găsim două categorii mari de oameni apţi de muncă: cei plecaţi în străinătate pentru salarii foarte bune şi cei care fac naveta la fabricile din oraş.
Fermierii în toată puterea cuvântului sunt în număr mult mai mic şi poate că faptul nu-i rău în sine, pentru că şi în occident se practică o agricultură extensivă şi oamenii de la ţară au cele mai felurite joburi, nu neapărat agricole.
CITEŞTE ŞI: Bănăţeanul Dani Oţil are planuri să se retragă din televiziune? „O să dorm cât vreau eu”
Este reconfortant, însă, faptul că pe plaiuri bănăţene întâlneşti aproape în toate satele şi tineri foarte hotărâţi să se ţină de business-ul lor agricol, ba chiar să şi-l dezvolte. Un fermier din această categorie este, fără îndoială, Darius Zarva, din Belinţ.
„Nu-mi pare rău că am ales calea asta”
Are 33 de ani şi e obişnuit încă de mic cu munca pământului, din familie. Cu toate acestea, după terminarea studiilor a ales calea străinătăţii, gândindu-se că e cea mai bună soluţie pentru a face bani frumoşi. Mai reflectând ulterior, a luat decizia de a se întoarce acasă şi de a se apuca de ce ştie el cel mai bine: de legumicultură.
În urmă cu zece ani şi-a format propria exploataţie şi s-a pus serios pe treabă. Astăzi cultivă legume pe o suprafaţă de şapte hectare, iar pe alte nouă produce cereale.
„Chiar dacă nu e uşoară munca în agricultură, nu-mi pare rău că am ales calea asta. În urmă cu cinci ani am reuşit să obţin o finanţare din fonduri europene. Am obţinut 40.000 de euro, cu care mi-am cumpărat o instalaţie de irigat şi utilaje şi am achiziţionat pământ arabil.
CITEŞTE ŞI: Rugă mare într-o localitate de lângă Timişoara
Acum sunt pregătit să accesez subvenţia de 3.000 de euro pentru tomate cultivate în spaţii protejate. Am solarii în suprafaţă de zece ari şi o să mai amenajez pe încă cinci ari. Şi soţia are propria exploataţie încă de dinainte de a ne căsători şi a reuşit şi ea să obţină finanţarea nerambursabilă pentru tinerii fermieri”, susţine Darius Zarva.
CITEŞTE ŞI: Alt accident cu români pe o autostradă din Ungaria. Doi morţi, trei răniţi, în apropiere de Debrecen, pe M3 (video)
Îl întrebăm cam în ce fel decurge o zi de muncă şi ne relatează că se apucă de treabă în jur de ora şapte dimineaţa şi se opreşte în jurul orei 22, câteodată şi mai târziu. În cea mai mare parte a timpului lucrează el şi membrii familiei, dar în perioadele când e necesar un volum mai mare de muncă apelează la zilieri.
Are chiar planuri de dezvoltare pe componenta legumicolă a exploataţiei, dorind să mai amenajeze solarii pe cinci ari, unde va cultiva atât roşii, cât şi alte legume.
„Solariile mele nu sunt încălzite, aşa încât nu m-am putut înscrie pentru subvenţia de 3.000 de euro pentru tomate în perioada primăverii, dar la toamnă, din noiembrie încolo, voi fi în măsură să livrez cantitatea necesară. Sunt puţini cei care au sere sau solarii suficient de mari (se cer minimum 1.000 de metri pătraţi – n. r.), ca să poată obţine acest ajutor.
Eu am avut noroc pentru că aveam deja o suprafaţă mare de solarii şi a trebuit doar s-o extind puţin. Pentru unul care o ia de la zero, însă, este foarte greu. Amenajarea unei sere pe o suprafaţă de doi ari costă în jur de 10.000 de lei”, susţine tânărul fermier din Belinţ, care e încrezător că va mai reuşi să obţină fonduri europene nerambursabile, prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală.
Afacerea îi merge mai bine în cooperativă
Mai e un lucru important de precizat despre Darius Zarva: e membru, începând de anul trecut, al unei cooperative agricole axate pe legumicultură, care reuneşte opt fermieri de pe raza comunei Belinţ. La ce l-a ajutat? „Unul dintre marile avantaje este legat de valorificarea producţiei.
Desfacerea este la noi marea problemă. Este foarte greu să poţi intra, ca fermier individual, într-un parteneriat cu supermarketurile. Se cere un volum important de produse şi o livrare ritmică. Prin cooperativă, însă, reuşim să ne valorificăm legumele în două supermarketuri: Lidl din Lugoj şi Profi din Timişoara.
E un avantaj foarte mare, dar ar fi bine să ne ajute şi statul mai mult. Trebuie făcut ceva împotriva intrării masive în ţară a produselor agricole ieftine, din import, pentru că asta ne omoară pe noi, legumicultorii din ţară”, afirmă fermierul. Ce sfat i-ar da unui tânăr pe care îl bate gândul să se apuce de lucrarea pământului? „Dacă îşi propune doar să obţină nişte bani europeni, e mai bine să renunţe de pe acum.
E mult de muncit, trebuie ştiut acest lucru din start. Dar, pentru cel care are un pic de pământ şi e foarte hotărât să se pună pe treabă, eu spun că merită. Realitatea e că puţini tineri de la noi din Belinţ mai gândesc aşa. Cei mai mulţi preferă să se angajeze la o fabrică, pentru un salariu cât de cât”, susţine Darius Zarva, tânărul care e hotărât nu numai să-şi ducă mai departe activitatea de producător de roşii, varză, cartofi, vinete, ţelină, ceapă, ci s-o şi dezvolte atât cât îl ţin puterile.
