Într-un cătun din Timiş mai locuiesc doar trei săteni. Aceştia nu beneficiază de curent, dar satul are un potenţial turistic mare, care urmează să fie valorificat de reprezentanţii administraţiei locale.
Cătunul Topla aparţine administrativ de comuna Mănăştiur şi mai este locuit doar de trei persoane. În urmă cu jumătate de secol, localitatea avea peste 80 de case şi 250 de locuitori.
Pentru a ajunge în Topla trebuie să străbaţi satul Remetea Luncă. De aici mai sunt doar patru kilometri care pot fi străbătuţi pe un drum complet modernizat în prima parte a acestui an. Aşezarea, atestată încă din anul 1514 ca făcând parte din comitatul Hunedoarei, te întâmpină pustie.
Cimitirul nu se mai vede de pomi şi iarbă, iar biserica din lemn care a existat aici, monument istoric, construită în anul 1746, a fost dusă în 1987 la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara.
Pe ceea ce a fost sau ar trebui să fie strada principală mai sunt două case, după ce în perioada interbelică aici erau peste 80 de locuinţe şi 250 de suflete. Acum, mai sunt trei oameni, o bătrână de 79 de ani şi fiica ei de 50 de ani şi un fost meteorolog pe Ţarcu, ieşit la pensie şi reîntors în locul unde a văzut lumina zilei.
Liniştea de mormânt mai este spartă de lătratul celor şase câini sau grohăitul celor cinci porci.
Vreo doi stâlpi de curent stau în bătaia vântului amintind de vremea când localitatea era electrificată. Ştirile pătrund în sat prin intermediul a două radiouri cu baterii sau sunt aduse de cei care se încumetă să mai meargă în Mănăştiur.
”Am un nepot care mi-a instalat un panou mic pentru curent (n.r: fotovoltaic). E bun că seara pot aprinde becul şi da drumul la radio. Mai aflăm şi noi ce se întâmplă în ţară, că altfel nu prea plecăm de-aici. Abia mai merg! S-a ales praful de satul acesta. Mai puţin şi ne înghite pădurea”, ne-a declarat Saveta Oancea, în vârstă de 79 de ani.
Distrus de comunişti
Oamenii se întreţin singuri din munca pământului şi creşterea animalelor. Deşi au în proprietate suprafeţe întinse de pământ, nu le mai lucrează.
”Înainte erau gospodării bogate şi oamenii aveau tot ce le trebuia. Bunicul avea maşină de treierat, cazan de ţuică, oi, vaci şi boi. Când s-a făcut întovărăşia, comuniştii au luat tot ce aveam. Atunci au plecat mulţi oameni, printre care şi familia mea. Era pe la începutul anilor 1960. Eu am crescut la Lugoj. M-am întors aici în urmă cu 18 ani. Am refăcut o parte din gospodărie, dar nu mai e ca înainte. Înfiinţarea C.A.P-ului a distrus satul”, ne spune Mircea Dejica, în vârstă de 65 de ani, fost meteorolog la numeroase staţii din ţară, printre care Cuntu şi Ţarcu, ultima cea mai dificilă din sud-estul Europei.
Turismul, singura salvare
Administraţia locală din Mănăştiur are speranţe că satul nu va dispărea şi a început să dezvolte mai multe investiţii pentru salvarea sa. Prima a fost legată de asfaltarea drumului până la ieşirea către Dubeşti, din comuna Ohaba Lungă. Până acolo ar mai fi doi kilometri de modernizat prin pădure şi astfel s-ar forma un circuit rutier până către Bethausen şi autostradă, care ar putea ajuta la dezvoltarea turismului.
”Este posibil ca în viitorul nu prea îndepărtat la Topla să răsară un sat turistic. Avem mulţi oameni din Timişoara, Lugoj şi chiar Mănăştiur, cei care mai au teren acolo, care vor să – şi ridice case de vacanţă acolo. Am asfaltat drumul, şi acum avem un alt proiect depus din primăvară pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală, pentru prelungirea asfaltului până la Dubeşti, dar şi pentru deschiderea unei alte căi rutiere între Remetea Luncă şi Ierşnic. În total, ar fi vreo cinci kilometri, dintre care 80% sunt pe teritoriul comunei noastre”, ne-a declarat primarul Ionel Curuţi.
Pe lângă locul de poveste, Topla are şi o altă importantă atracţie turistică – peştera de nisip, scrie redesteptarea.ro.
”Intrarea în peşteră s-a surpat, dar s-ar putea redeschide. Când am fost copil mă jucam acolo. Nu i-am dat niciodată de capăt. Galeria principală are cel puţin un kilometru, dar sunt şi multe ramificaţii”, ne-a mai spus Mircea Dejica.
