Peste 120 de medicamente ar putea dispărea de pe piață, trag un semnal de alarmă reprezentanții Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Dintre acestea, 55 au doar între unu și trei înlocuitori, iar 24 nu au alternativă generică. Modificările propuse de autorități la Ordinul 368/2017 privind metodologia de calcul al prețurilor este cauza care amplifică criza deja existentă a medicamentelor. Acestea vizează alinierea prețului produselor inovatoare la cel al genericelor, ceea ce impune scăderea cu 35 la sută a prețului medicamentelor noi.
”Pacienții au șanse cu atât mai mari cu cât medicamentele sunt mai noi. Din momentul în care Agenția Europeană a Medicamentului validează un tratament nou și până acesta intră într-o țară trece o perioadă cuprinsă între trei luni și cinci ani. Noi suntem în coada listei deoarece pentru calcularea prețului – care se vrea cel mai mic – așteptăm ca respectivul medicament să fie introdus în peste zece țări din UE. Pacienții cu boli oncologice sunt cei mai afectați pentru că timpul nu are răbdare cu ei”, susține Ștefan Curescu, medic-șef la Clinica de Oncologie medicală din cadrul Spitalului Municipal Timișoara.
Criză de proporții
”Criza imunoglobulinelor pe care România încă nu a depășit-o se poate repeta și în cazul altor arii terapeutice precum cardiologie, oncologie, neurologie, dacă autoritățile vor decide să nu ia în considerare semnalul de alarmă al industriei farmaceutice și al pacienților”, avertizează Liviu Popescu, director al departamentului Relații Externe din ARPIM.
Potrivit unui studiu care se bazează pe evaluarea portofoliului companiilor farmaceutice membre ARPIM, 2,61 milioane de pacienți vor fi afectați de dispariția celor 123 de medicamente. Dintre aceștia, 800.000 vor avea dificultăți în a-și asigura tratamentele pentru că au incluse în schemele terapeutice unele dintre cele 55 de medicamente cu alternative generice foarte reduse pe piață.
Conform analizei, 28 dintre produsele la risc sunt destinate afecțiunilor cardiovasculare, în condițiile în care acestea reprezintă principala cauză de deces în România. De asemenea, 19 dintre medicamente sunt pentru afecțiuni neurologice, iar șase, pentru afecțiuni oncologice. Vor avea de suferit și pacienții cu afecțiuni endocrinologice (opt produse afectate), dar și cei cu suferințe respiratorii (șapte medicamente) și dermatologice (șase produse).
Problemele vechi se adâncesc
În anul 2015 erau circa 6.100 de medicamente disponibile pentru pacienții din România, la sfârșitul anului trecut mai erau puțin peste 4.200. Aproape 1.800 de medicamente au fost retrase, pentru că țările cu prețuri mici (prin impunerea prețului de referință de către autoritățile naționale) devin „exportatoare” pentru piețe unde producătorii pot obține profit.
”Medicamentele sunt importate în România și exportate în alte state în care prețurile sunt mult mai mari. Spre exemplu, pentru un medicament care ajunge în Germania, profitul poate fi de sută la sută”, spune Ștefan Curescu. Impactul pentru bolnavi este mare, aceștia fiind nevoiți să își procure tratamentul necesar din alte țări, la costuri mai mari sau să opteze pentru scheme terapeutice mai scumpe, care nu sunt compensate, susțin reprezentanții asociațiilor de pacienți.
Lumea medicală a întocmit deja o listă neagră a produselor care nu se mai găsesc în țara noastră, iar aceasta se lungește în timp. Din păcate, specialiștii nu își pun mari speranțe că autoritățile vor reuși să găsească o soluție.
”Guvernanții întreabă câți pacienți vor fi afectați. Dar nu numărul acestora contează, ci faptul că pentru un bolnav fără tratament se termină lumea… Spre exemplu, pentru bleomicină mai avem în stoc doar pentru tratamentul unui singur pacient pe o lună. De asemenea, la cisplatin putem să asigurăm terapia pacienților noștri încă 30 de zile.
La București, aceste produse nu se mai găsesc de trei luni. Am mai avut și i-am ajutat și pe ei, precum și pe cei de la Cluj-Napoca, pentru că mureau oameni, dar acum nu vom mai avea nici noi. Din punctul meu de vedere, medicamentele vor continua să dispară de pe piața românească și cursul acestui an”, a precizat medicul-șef al Clinicii de Oncologie medicală din cadrul Spitalului Municipal Timișoara.
Potrivit acestuia, la Timișoara, peste 2.000 de pacienți se află, în prezent, în tratament pentru afecțiuni oncologice, dintre cei aproximativ 16.000 de oameni aflați în evidență și care vin periodic la evaluare. ”În Timiș, peste 2.300 de bolnavi – echivalentul populației unei comune – mor, în fiecare an, din cauza cancerului”, avertizează specialistul.
Veștile bune întârzie
Modificarea legislativă prin care ar urma să fie reduse din nou prețurile pentru o parte dintre medicamentele de pe piață este în dezbatere publică și ar trebui să intre în vigoare până la sfârșitul acestei săptămâni.
”Milioane de persoane pot fi afectate, iar veniturile la bugetul statului pot scădea cu 153 de milioane de lei. Este îngrijorător că autoritățile nu iau în calcul consecințele negative majore ale unei astfel de măsuri. Nu se vor realiza economii la bugetul de stat. În niciun caz companiile nu vor fi încurajate să-și păstreze portofoliul de produse în România, nu există niciun efect benefic al acestei măsuri”, este de părere Liviu Popescu, director la Relații Externe ARPIM.
Potrivit acestuia, alinierea prețului medicamentelor inovatoare la prețul produselor generice va genera și o diminuare a veniturilor la bugetul statului. În urma scăderii de pe piață, se vor reduce și contribuțiile – provenite din plata TVA și a taxelor și impozitelor aferente desfășurării activității – achitate de companiile farmaceutice.
