Rețeta succesului pentru familia care stăpânește o comună din Timiș. Banii oamenilor ajung la biserici, iar terenurile bisericilor, în arendă la fiul primarului!

Serialul despre ilegalitățile comise de aproape un deceniu și jumătate într-o comună timișeană continuă. În episodul de față vă vom dezvălui modul în care „generoasa” administrație locală din Parța a reușit să se pună bine cu reprezentanții diverselor biserici existente în comună. Pe banii localnicilor, dar, veți vedea, în interesul familiei primarului Mihai Petricaș!

Nu este concluzia noastră, ci ea se desprinde din raportul de audit întocmit în primăvara lui 2017 de Camera de Conturi Timiș, raport din care am început să prezentăm pasaje edificatoare în urmă cu două episoade. O facem și acum. În perioada 2014-2016 (doar acesta este intervalul analizat de Curtea de Conturi), Consiliul Local Parța a aprobat alocarea unor sume de bani către unitățile de cult care funcționează în comună.

Dacă atât executivul primăriei, cât și obedienții consilieri locali aflați la cheremul primarului ar fi respectat legea și ar fi făcut totul ca la carte, poate că mișmașurile n-ar mai fi fost atât de evidente. Doar că cei enumerați mai sus au făcut totul prea pe față, prea ca la țară. Pentru că pot. Pentru că, la rândul lor, funcționarii serviciului de resort al Instituției Prefectului Timiș, intitulat atât de pompos – Serviciul controlul legalității, aplicării actelor cu caracter reparatoriu și contencios administrativ – au închis ochii la niște ilegalități flagrante, grosolane. Nu vorbim de chestiuni de nuanță, de interpretare a legii, ci de încălcări grosiere ale legislației, vizibile din avion, pe care nu le sesizezi doar dacă nu vrei. Iar funcționarii respectivi n-au vrut.

Cereri nejustificate

Potrivit OG 82/30.08.2001, prima condiție care trebuie îndeplinită de către unitățile de cult care solicită sprijin financiar de la bugetele locale este aceea de a face proba că sunt lipsite de venituri sau că au venituri reduse. Or nici una dintre unitățile de cult care au beneficiat de sprijin financiar nu a depus nici un document prin care să probeze care îi sunt sursele reale de venit și care îi sunt cheltuielile, așa încât să-și justifice necesitatea sprijinului solicitat! Consilierii locali s-au făcut că nu văd, funcționarii Prefecturii Timiș la fel, așa că, în loc să fie declarate nelegale, HCL-urile respective și-au produs efectele.

Banul la ban trage

Mai mult, fiți atenți cât de mare nevoie aveau bisericile de banii acordați cu atâta larghețe de administrația locală: „Majoritatea unităților de cult care au beneficiat de sprijin financiar de la UATC Parța (Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Parța – n.r.), potrivit evidențelor UATC Parța, dețin în proprietate zeci de hectare de teren, iar acestea sunt chiar unitățile de cult care au beneficiat și de cele mai importante sume (…)

Situația patrimoniului declarat la UATC Parța de către următoarele unități de cult: Parohia Ortodoxă Română Parța – 23,65 ha teren arabil, Parohia Ortodoxă Sârbă Parța – 10 ha teren arabil, Biserica Greco-Catolică Parța – 20 ha teren arabil”. Unora le merge bine la Parța: și cu zeci de hectare în proprietate, și cu sute de mii de lei primite drept ajutor financiar de la primărie…

Mai departe. Potrivit HG 1.470/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor OG 82/2001, unitățile de cult sunt obligate să depună la consiliile locale o serie de documente, de la cerere-tip și deviz de lucrări, până la fotografii de pe șantier. La Parța nici un beneficiar al sprijinului financiar n-a depus vreun document prevăzut de lege. Nimeni, nimic!

Ioan Dunca e peste tot: și la servire, și la primire

În anul 2016, sumele acordate drept sprijin financiar pentru lucrări de reparații la unitățile de cult din Parța, au fost aprobate prin HCL 11/29.01.2016, la ședința respectivă de consiliu local președinte fiind chiar… preotul Bisericii Greco-Catolice, Ioan Dunca, totodată viceprimar al comunei. Miroase cumva a conflict de interese sau a incompatibilitate?

Ioan Dunca, preotul-viceprimar din Parța,

confirmă valabilitatea proverbului „Cine-mparte parte-și face”

 

Curtea de Conturi așa susține, invocând prevederile legii: „Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un avantaj pentru sine sau pentru (…) d) o altă autoritate din care fac parte (n.r. înlocuiți „autoritate” cu Biserica Greco-Catolică); e) orice persoană fizică sau juridică (n.r. adică și Biserica Greco-Catolică), alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora (art. 75 din Legea 393/28.09.2004 privind Statutul aleşilor locali) (…); Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii (art. 77 din aceeași Lege 393/2004)”.

Probabil că domnul Dunca s-a abținut de la vot în chestiunea acordării sprijinului financiar inclusiv pentru biserica unde este preot, dar a participat la deliberări, fiind chiar președinte de ședință…

TV Smart și dulciuri, în loc de izolație și pictură interioară

În cererea depusă în 27 ianuarie 2016 la primărie, reprezentantul Parohiei Ortodoxe Română din Parța solicită sprijin financiar pentru “izolație hidrofugă, o nouă pictură interioară, un mobilier nou bisericesc”, fără să depună însă un deviz de lucrări pentru construcţii şi reparaţii, întocmit potrivit reglementărilor în vigoare. Consiliul local aprobă solicitarea și 20.000 de lei ajung în conturile bisericii respective.

Doar că, din actele depuse ulterior de către Parohia Ortodoxă Română Parța, reiese că nici o sumă nu are legătură cu obiectivele menționate în cerere, iar “potrivit prevederilor legale, nu se pot admite la justificare documente care conţin achiziţii de materiale sau servicii altele decât cele pentru care a fost acordat sprijinul financiar”. Bine, asta spune legea, dar legea n-are nici o valoare în Primăria Parța.

Biserica Ortodoxă Română din Parța a primit nelegal 95.000 de lei în perioada 2014-2016, din care a cumpărat, printre altele, un TV Smart, dulciuri și un laptop, adică exact „materialele” necesare reparării clădirii în care funcționează…

 

Sunteți curioși, probabil, să aflați ce au cumpărat reprezentanții Parohiei Ortodoxe din Parța de suma de 20.000 de lei. Cam astea: un metru cub de cherestea pentru realizarea unor copertine, sobă de încălzit într-o anexă a bisericii, uși și geamuri la casa parohială (acest imobil nu este lăcaș de cult!), covor, mochetă, TV Smart, dulciuri, achitarea facturii de consum de gaz, etc.

Știm, sună mai mult a coș zilnic, nu a reparație de biserică, dar ce mai contează… Concluzia Camerei de Conturi Timiș: „Plata sumei de 20.000 de lei, efectuată în anul 2016 către Parohia Ortodoxă Română Parța este o plată nelegală, aferent căreia nu există nici documentele justificative impuse de lege”.

Bani pentru rugă și facturi fără devize

În 22 ianuarie 2016, Parohia Ortodoxă Sârbă din Parța depune o cerere la primărie, în vederea obținerii unui sprijin financiar, tot fără deviz de lucrări pentru construcţii şi reparaţii, fiind menționate câteva lucrări ce ar urma a fi executate, precum gardul bisericii și scările de urcare în turnul bisericii. Unitatea de cult primește 50.000 de lei. Un an mai târziu vine Curtea de Conturi și constată următoarele:

„Primul document justificativ (depus de Parohia Ortodoxă Parța – n.r.), în valoare de 50.667 lei cuprinde două rubrici și anume: materiale pentru construcții în valoare de 29.567 lei, fără a fi anexate nici măcar facturile în baza cărora s-au achiziționat materialele și manoperă pentru reconstruirea gardului bisericii, în valoare de 21.100 lei, fără însă să existe un contract cu o firmă de construcții și fără să existe o situație de lucrări, întocmită potrivit normelor legale în vigoare, care să confirme valoarea manoperei.

În cel de-al doilea document justificativ se menționează suma de 5.070 lei și aceasta reprezintă: muzică ruga sârbească – 2.200 lei, masă festivă ruga sârbească – 2.870 lei. Pentru astfel de cheltuieli, precum ruga, nu există temei legal spre a se aloca sprijin financiar unităților de cult. În timpul misiunii de audit, Parohia Ortodoxă Sârbă din Parța, aferent sumelor primite în anul 2016, a depus un deviz ofertă și 9 facturi de materiale de construcții (…), numai că așa-zisul deviz ofertă a fost întocmit de către Parohia Ortodoxă Sârbă din Parța și nu de către o firmă de construcții.

Preotul unei parohii nu are competența legală spre a întocmi devize pentru lucrări de construcții. În plus, pentru manopera de aproximativ 25.000 lei nu există nici un document care să ateste cui a fost plătită respectiva sumă. Documentele justificative nu îmbracă forma legală impusă de prevederile legale, în sensul că devizele nu au fost întocmite de către o firmă de construcții și nu au fost vizate de către un diriginte de șantier, cu atât mai mult cu cât Biserica Ortodoxă Sârbă din Parța este monument istoric, iar la astfel de obiective declarate monumente istorice, nu se pot efectua lucrări fără avizul eliberat de instituţiile specializate în domeniul patrimoniului cultural național. Plata sumei de 50.000 de lei, efectuată în anul 2016 către Parohia Ortodoxă Sârbă Parța este o plată nelegală”.

Fonduri direcționate către plata benzinei și a reparării mașinii personale a preotului-viceprimar

A treia biserică cu avere imobiliară, dornică să fie sprijinită financiar de Primăria Parța, Biserica Greco-Catolică, a depus o cerere în 8 ianuarie 2016. Spicum iar din raportul de audit:

„Din conținutul cererii olografe, se observă că aceasta a fost formulată de către domnul Puiu Adrian, care nu are calitatea de preot al bisericii, iar cererea nu deține nici măcar antetul și ștampila Bisericii Greco-Catolice din Parța, neavând nu doar formatul de cerere-tip impusă de legiuitor, dar neavând nici măcar formatul unei cereri întocmite de către o entitate juridică, aceasta îmbrăcând forma unei cereri întocmite de o persoană fizică.

Așa cum am menționat și în rândurile de mai sus, preotul paroh al Bisericii Greco-Catolice din Parța este chiar viceprimarul UATC Parța, domnul Dunca Ioan. Din conținutul cererii reiese clar faptul că parohia nu deține și nu depune un deviz de lucrări pentru construcţii şi reparaţii, întocmit potrivit reglementărilor în vigoare, ci doar menționează câteva lucrări ce ar urma a fi executate, precum reparații în curtea interioară a bisericii și schimbat jgeaburi și burlane la biserică. Valoarea plăților efectuate este în sumă de 50.000 lei (…)

Documentele justificative depuse în anul 2016 de către Biserica Greco-Catolică Parța constau în așa-zise 4 situații de lucrări (…), iar din conținutul acestora am constat următoarele: nici una dintre situațiile de lucrări nu a fost întocmită de către o firmă de specialitate, adică de către o firmă de construcții și nici una dintre acestea nu sunt vizate de dirigintele de șantier; în fapt, nici nu este vorba despre situații de lucrări, ci despre unele centralizatoare ale unor facturi de materiale; prima situație de lucrări se referă la reparații acoperiș casa Parohială Creco-Catolică, în valoare de 13.851 lei, la care sunt anexate doar facturi de materiale, casa parohială nefiind lăcaș de cult; cea de-a doua așa zisă situație de lucrări se referă la montarea de pavaj în curtea bisericii, în valoare de 36.261 lei, la care s-au anexat doar facturi pentru materiale în valoare de 13.261 lei, neexistând nici un document justificativ pentru manopera a cărei valoare este de 23.000 lei; cel de-al treilea document justificativ, în valoare de 1.800 lei, reprezintă contravaloarea reparațiilor la injectoarele autoturismului (…) proprietate personală a preotului Bisericii Greco-Catolice Parța și totodată viceprimarul UATC Parța.

În trei ani, Biserica Greco-Catolică din Parța a primit nelegal de la primărie 155.000 de lei. Total „întâmplător”, patru hectare din terenul bisericii au fost date în arendă fiului primarului!

 

Potrivit evidențelor contabile din cadrul serviciului taxe și impozite al UATC Parța, respectivul autoturism marca Mercedes-Benz nici măcar nu este declarat ca fiind proprietatea domnului viceprimar Dunca Ioan, deși domnia sa în calitate de viceprimar, funcție de demnitate publică, avea obligația de a declara toate bunurile pe care le deține; cel de-al patrulea document justificativ cuprinde un centralizator de bonuri fiscale pentru achiziție combustibil de către domnul viceprimar și totodată preot, în valoare de 2.087 lei, pentru autoturismul proprietate personală.

Din cele prezentate în rândurile de mai sus se observă că nici unul dintre documente nu îmbracă forma legală, iar unele dintre acestea nici măcar nu au legătură cu biserica. În timpul misiunii de audit financiar, domnul Dunca Ioan a depus două situații de lucrări, care nu au fost întocmite de către o firmă de construcții executantă, ci au fost întocmite de către biserică, însă nici măcar acestea nu dețin nici o semnătură sau ștampilă a unei firme autorizate. La aceste așa-zise situații de lucrări au fost anexate din nou facturi de materiale (…) și 3 tabele nominale în care sunt menționate numele unor persoane fizice, care ar fi executat respectivele lucrări.

Nici unul dintre documentele depuse nu este conform cu documentele justificative impuse de legiuitor. Plata sumei de 50.000 de lei, efectuată în anul 2016 către Biserica Greco-Catolică Parța este o plată nelegală”.

Cere unul, primesc toți

Trecem la 2015, an în care bisericile din Parța au primit bani de la primărie în baza HCL 18/30.01.2015. În acel an, reprezentanții cultelor din Parța nici nu s-au mai obosit să facă fiecare cerere către primărie (nu mai vorbim de documente justificative!), a făcut doar Parohia Ortodoxă Sârbă, iar consiliul local a aprobat finanțarea pentru toate bisericile din comună! Iar Serviciul controlul legalității din Prefectura Timiș se făcea că nu vede…

Așadar, fără ca măcar să solicite, Parohia Ortodoxă Română Parța a primit 35.000 de lei de la primărie, iar de depus facturi preotul paroh a făcut-o doar în timpul controlului Curții de Conturi, din acestea reieșind că parohia a cheltuit banii pentru plata consumului de gaz, a poliței de asigurare contra incendiilor, pentru cumpărarea a zece scaune pliante și a trei mese, pentru achiziționarea de cherestea etc. Și această plată a sumei de 35.000 de lei este considerată nelegală de Curtea de Conturi.

Parohie cu stare solicită ajutoare

Cererea depusă de către preotul paroh al Parohiei Ortodoxe Sârbe Parța în anul 2015 este identică cu cea înaintată în anul 2016, ceea ce le deosebește fiind doar anul și suma solicitată, în timp ce obiectivul este același, gardul bisericii. La fel ca în 2016, nici în 2015 nu s-a depus un deviz financiar, aprobat de către dirigintele de șantier, cu atât mai mult cu cât această biserică este și monument istoric.

Culmea este că, în aceeași ședință din 30 ianuarie 2015, Consiliul Local Parța a aprobat achiziționarea de la Parohia Ortodoxă Sârbă Parța a unui teren contra sumei de 25.000 euro (plătită în două tranșe: 30.000 de lei în iulie 2015 și 75.972 de lei în august 2015), fără a se motiva necesitatea achiziționării respectivului teren! Mai mult, până în 2017, Primăria Parța nu a construit nimic pe acel teren…

Așadar, deși afacerea urma să-i aducă (și i-a și adus!) 25.000 de euro în conturi, Parohia Ortodoxă Sârbă Parța a mai solicitat și „sprijin financiar” de la primărie, care i-a dat 65.000 de lei! Scenariul justificării sumelor cheltuite este același ca în 2016, aceeași fiind și concluzia Camerei de Conturi Timiș: bani plătiți nelegal.

De când WC-ul e lăcaș de cult?!

Dacă în 2016 și-a reparat mașina pe banii oamenilor din Parța, în 2015, viceprimarul-preot Ioan Dunca a cheltuit o parte din suma de 50.000 de lei primită de la primărie pentru amenajarea unui WC (care nu e nici obiect, nici lăcaș de cult) în curtea Bisericii Greco-Catolice. Domnul Dunca „a uitat” și de această dată să depună documentele justificative la momentul respectiv, astfel că, în timpul controlului efectuat de Curtea de Conturi (adică după doi ani!), a adus în grabă un proces-verbal de recepție a WC-ului, semnat doar de dânsul. Plus „o așa-zisă situație de lucrări întocmită olograf și nesemnată de nimeni la care au fost anexate facturi cu diverse materiale de construcții”.

În disperare de cauză, viceprimarul-preot a mai scos din joben și două facturi care atestă achiziționarea de scaune bisericești, dar fără să depună și documentele în baza cărora s-a efectuat plata respectivelor scaune. În concluzie, încă 50.000 de lei plătiți nelegal…

Scenariu la indigo

Am ajuns în 2014. Și în acest an, doar o singură biserică, cea ortodoxă sârbă, a cerut bani de la primărie, dar au primit toate.  Parohia Ortodoxă Română Parța a achitat din banii primiți (40.000 de lei) următoarele: laptop Asus, generator de curent monofazic, poliță asigurare incendii, consum gaz, țiglă. Toate doar pe bază de facturi, fără documente justificative, astfel că și această sumă de 40.000 de lei a fost considerată ca plătită nelegal de Primăria Parța.

La fel ca în 2016 și 2015, și în anul 2014, Parohia Ortodoxă Sârbă Parța solicitase sprijin financiar pentru… gardul bisericii, plus refacerea bolții inferioare. Același scenariu: facturi parțiale, fără documente justificative și fără aviz eliberat de instituțiile specializate în domeniul patrimoniului cultural naţional, în condițiile în care Biserica Ortodoxă Sârbă este monument istoric. Ca atare, plata sumei de 50.000 de lei din bugetul comunei este considerată ca fiind nelegală de Curtea de Conturi.

În perioada 2014-2016, Biserica Ortodoxă Sârbă din Parța a primit nelegal de la primărie 165.000 de lei. În contrapartidă, 18 hectare din terenurile bisericii au ajuns în arendă la fiul primarului, Florin Petricaș

 

Nici în 2014 Biserica Greco-Catolică Parța nu a depus o cerere în vederea obținerii unui sprijin financiar de la bugetul local, dar a primit 55.000 de lei. Preotul și viceprimarul Ioan Dunca n-a găsit timpul necesar, din 2014 până în 2017, să depună documente justificative pentru banii cheltuiți, a făcut-o doar în timpul controlului Camerei de Conturi Timiș.

Domnul Dunca a depus un contract încheiat în 29 aprilie 2014 cu SC Laresco Term SRL având ca obiect confecționarea a 55 scaune bisericești, plus trei facturi, însă nici un document cu care să se probeze că plata s-a efectuat din contul Bisericii Greco-Catolice Parța către respectiva firmă. Și această sumă de 55.000 de lei este considerată de către Curtea de Conturi drept plată nelegală făcută de comuna Parța.

Discreție prost înțeleasă

Încă un aspect: deși legea obliga Primăria Parța să informeze conducerile centrale ale parohiilor care au primit bani, acest lucru nu s-a întâmplat, întreaga afacere a rămas în circuit închis, pe plan local. Practic, primarul Mihai Petricaș și trupa de consilieri au încălcat tot ce se putea în materie de legislație…

În numele fiului

Am ajuns la final. Unul cât se poate de edificator pentru localnicii din Parța – și, poate, și pentru ocupanții birourilor din diferitele parchete locale -, care vor afla, cu această ocazie, ce s-a aflat în spatele “generozității” administrației comunei și cine a fost beneficiarul din umbră: “Un alt aspect constatat de către auditorii publici externi constă în faptul că majoritatea parohiilor ce dețin teren arabil și care au beneficiat de sprijin financiar de la UATC Parța au arendat terenurile fie integral, fie parțial, domnului Petricaș Florin, băiatul domnului primar Petricaș Mihai.

Cel mai bogat primar din Timiș, Mihai Petricaș

 

Din registrul privind evidența contractelor de arendă, auditorii au constatat că, spre exemplu, Biserica Ortodoxă Sârbă din Parța deține în proprietate chiar o suprafață mai mare de teren decât cea declarată la biroul taxe și impozite al UATC Parța, întrucât a arendat domnului Petricaș Florin (fiul domnului primar) suprafața de 18,77 ha teren arabil. Tot din registrul privind evidența contractelor de arendă, auditorii au constatat că și Biserica Greco-Catolică Parța a arendat 2,08 hectare și 2,07 hectare tot domnului Petricaș Florin (fiul domnului primar).

Întrucât aceste contracte de arendă reprezintă acte bilaterale între unitățile de cult și o întreprindere individuală a domnului Petricaș Florin, auditorii s-au limitat doar a prezenta situația constatată din registrele de evidență existente la UATC Parța, fără a solicita contractele, dar arătând că există astfel de relații economico-financiare între UATC Parța pe de-o parte, unitățile de cult pe de altă parte, dar și întreprinderea individuală a domnului Petricaș Florin, fiul domnului primar”.

Dacă ați uitat ce v-am dezvăluit la începutul lunii februarie, vă reamintim acum: conform declarațiilor de avere postate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, Mihai Petricaș este cel mai bogat primar din Timiș. Odată bifat acest record, Petricaș senior și-a propus, probabil, să facă din fiul său cea mai bogată odraslă de primar din județ. După cum se vede, este pe drumul cel bun.