Poveşti fascinante de Ziua Şarpelui
În fiecare an, în 16 iulie, se celebrează Ziua Mondială a Șarpelui, un prilej de a explora numeroasele semnificații și simboluri legate de această enigmatică reptilă. Repreentanții Muzeului Național al Banatului au ținut s-o marcheze istorisind o poveste pentru cei pasionați depotrivă de arheologie și mitologie.
„Una dintre cele mai fascinante reprezentări ale șarpelui o găsim în cadrul cultului lui Mithras, unde șarpele joacă un rol esențial în scena centrală a sacrificiului taurului, după cum se poate observa în relieful votiv din marmură cu Mithras Tauroktonos.
Placa de marmură (ex-voto) cu imaginea zeului Mithras sacrificând taurul a fost descoperită pe teritoriul Ulpiei Traiana Sarmisegetuza și face parte din colecția Ormós a Muzeului Național al Banatului.
Cultul zeului Mithras roman derivă din vechile forme religioase orientale și este un cult de mistere născut din Interpretatio Romana. Prezent în mod discret în lumea romană în perioada de început a Imperiului, acest cult a luat un avânt deosebit în secolul al III-lea, în provinciile dunărene, printre care și Dacia, găsindu-și cei mai mulți adoranți.
Ipostazele zeului Mithras în arta romană se raportează la episoadele esențiale din viața sa: nașterea din stâncă (Mithras Petrogenitus) sau uciderea taurului (Mithras Tauroctonos). Arta sculpturală de la Apulum îl înfățișează pe zeu în ipostaza de Mithras Tauroctonos, în care apare ca un personaj îmbrăcat în haine persane și purtând pe cap o bonetă frigiană.
Răspândirea creștinismului în secolele III-IV a provocat o prigoană împotriva cultului Mithras, zeul fiind treptat eliminat din Panteonul roman. Se vorbește despre o posibilă <<concurență>> a mithraismului cu religia creștină, având suporturi teologice și spirituale asemănătoare. Deși în anul 307 împăratul Dioclețian l-a proclamat la Carnuntum ca zeu protector al întregului Imperiu Roman, Mithras a fost alungat treptat din orașe, sanctuarele sale fiind devastate și uitate.
De la Mithras – zeul protector, până la <<esotericul>> Mithras Internetus, ar fi multe de spus. Noi însă vă spunem doar că această placă a fost sculptată în marmură de Bucova. Având dimensiuni de 31 x 23,2 x 3 cm și fiind datată în secolele II-III p.Chr., placa îl reprezintă pe zeu în postura sa de tauroctonos, fiind încadrat de însoțitorii săi Cautes (care ține torța ridicată) și Cautopates (care ține torța aplecată), simbolizând apusul și răsăritul sau echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă.
În fundal sunt gravate discret cele șapte altare simbolizând treptele de inițiere în cadrul cultului plin de mistere al lui Mithras. În colțul din dreapta-sus poate fi observat bustul soarelui (Helios), iar în colțul din stânga-sus, bustul Lunei (Luna). La picioarele zeului, atacând taurul, se poate vedea un șarpe, iar în fața taurului, redat în plină mișcare, mușcând din gâtul acestuia, se află un câine.
CITEŞTE ŞI: Primele de carieră didactică și profesională se acordă până în anul școlar 2026-2027, potrivit ministerului de resort
Ziua Internațională a Șarpelui, este potrivit să reflectăm asupra semnificației reptilei din acest ex-voto dedicat zeului Mithras. Șarpele, în contextul mithraic, simbolizează regenerarea și ciclurile vieții și morții, datorită capacității sale de a-și schimba pielea. Este, de asemenea, un simbol al fertilității și al pământului, reflectând credința că sângele taurului sacrificat fertilizează pământul.
În multe culturi antice, șarpele reprezenta forțele primordiale ale naturii și ale universului, iar în mitologia mithraică, acesta subliniază puterea lui Mithras de a aduce ordine și viață nouă prin actul sacru al sacrificiului”, au punctat cei de la MNaB.
