Emoții pentru Dominic Fritz: Curtea Supremă de Justiție a amânat pronunțarea pentru 18 iunie, ora 9.
Judecătorii Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal ai Curții Supreme de Justiție au rămas în pronunțare în dosarul în care președintele Dominic Fritz se judecă cu Agenția Națională de Integritate.
Judecătorii Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal ai Curții Supreme de Justiție au rămas în pronunțare în dosarul în care președintele Dominic Fritz se judecă cu Agenția Națională de Integritate. Pronunțarea a fost stabilită pentru ziua de 18 iunie, ora 9.00.
Dosarul de integritate al lui Dominic Fritz vizează o acuzație de conflict de interese administrativ, emisă de Agenția Națională de Integritate (ANI). Obiectul juridic exact al litigiului este un conflict de interese administrativ legat de semnarea unui document urbanistic.
ANI susține că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese după ce, în anul 2020 (la începutul primului său mandat de primar), a aprobat un referat pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). PUZ-ul implica o firmă la care era asociat un arhitect de la care Dominic Fritz contractase anterior un împrumut de natură personală/financiară pentru finanțarea campaniei sale electorale din 2020.Agenția consideră că semnarea actului în beneficiul acelei entități a afectat imparțialitatea exercitării funcției publice, generând un conflict de interese.
În prima instanță, Curtea de Apel Timișoara, l-a găsit vinovat pe Dominic Fritz. În februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins contestația edilului și a menținut raportul ANI.
În aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins ca inadmisibilă o cerere de revizuire depusă de primar.
Dominic Fritz a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel. Înalta Curte de Casație și Justiție are programat un termen chiar astăzi, 5 iunie 2026, pentru a dezbate recursul și posibila sesizare a Curții Constituționale (CCR) în acest caz.
Primarul municipiului Timișoara susține că interpretarea ANI este „abuzivă” și utilizată ca „armă politică”. Acesta afirmă că legea prevede pentru această abatere o sancțiune administrativă minoră (reducerea indemnizației cu 10% timp de 6 luni) și declară public că nu își va pierde mandatul de primar sau funcția din partid din această cauză. Cu toate acestea, opozanții politici și anumiți juriști avertizează că o decizie definitivă nefavorabilă i-ar putea periclita poziția de primar și de președinte național al USR.
Dacă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) respinge recursul lui Dominic Fritz și menține decizia Curții de Apel Timișoara, raportul ANI devine definitiv, iar efectele juridice sunt imediate.
Conform articolului 160 din Codul Administrativ, citat de Mediafax, mandatul unui ales local încetează automat în momentul rămânerii definitive a unei decizii de integritate.
Ca procedură, Prefectul Județului Timiș este obligat prin lege să emită un ordin de încetare a mandatului înainte de termen iar Dominic Fritz va fi demis din funcția de primar al Timișoarei.
Conducerea primăriei ar putea fi preluată temporar de unul dintre viceprimari, iar Guvernul va trebui să organizeze alegeri locale anticipate în Timișoara pentru restul mandatului.
Potrivit legii, Dominic Fritz, ar putea primi și o interdicție de a ocupa funcții publice timp de 3 ani, ceea ce i-ar putea genera probleme în cadrul USR.
Legea nr. 176/2010 prevede că persoana față de care s-a constatat definitiv un conflict de interese administrativ este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
Această interdicție îi va bloca dreptul de a candida la următoarele alegeri locale sau parlamentare din România pe durata celor 3 ani. Pierderea funcției de primar și interdicția legală de a candida la demnități publice pot declanșa automat o criză internă în USR.
