Piețele Timișoarei nu se pot desprinde de mentalitatea secolului trecut

piata 700 1

Cu un aer aproape sordid, de o curățenie îndoielnică, pline de umbrele și copertine răpciugoase, piețe agroalimentare ale Timișoarei atrag tot felul de personaje dubioase și devin depozite pe timpul nopții, când marfa este acoperită cu diverse pături și prelate bătute de ploi și vânt.

Nici măcar Piața 700, situată în centrul orașului, ori Piața Iosefin, reabilitată recent din bani europeni, nu sunt scutite de aspectul descurajant pe care îl oferă posibililor clienți.

Piețele țărănești, o inițiativă demnă de laudă, menită să-i încurajeze pe micii producători locali, nu sunt nici ele scutite de probleme. Societatea de resort încearcă să le îmbunătățească aspectul, dar nu poate investi mai mult decât o ține punga. Pe aceste coordonate, timișorenii ajung să evite piețele și să cumpere legume și fructe de la hipermarketuri, chiar dacă multe dintre acestea provin de peste mări și țări.

Piața 700 se află în buricul Timișoarei. Dacă în proximitatea ei clădirile s-au dezvoltat la parametri demni de secolul XXI, nu același lucru se poate spune despre piața agroalimentară în sine. Conform unui proiect datând din anul 2008, care a rămas să strângă praful prin vreun sertar al primăriei, în Piața 700 urma să fie creată o zonă pietonală largă, separată de traficul auto, iar pe locul pieței agroalimentare și al celei de flori ar fi trebuit amenajată o piațetă modernă, coborâtă sub nivelul străzii, în completarea celorlalte trei, Unirii, Libertății și Victoriei.

Spațiul de promenadă nou creat ar fi legat Piața 700 de zona vechii Cetăți prin pasaje pietonale subterane și scări rulante. Piața propriu-zisă, de legume, fructe, produse alimentare și flori, ar fi trebuit mutată într-o clădire nouă, construită lângă Saiftim.

Lucrurile nu au decurs conform proiectului, dar zona s-a dezvoltat, totuși, fără ca piața să fie afectată. După ce primarul Nicolae Robu a declarat, în 2013, că Piața 700 reprezintă o rușine pentru Timișoara și că acolo se află lumea a treia, societatea Piețe SA a mai făcut unele schimbări. Poziția tarabelor a fost modificată, parcarea arată mai bine, dar ce folos? Tabla ruginită de deasupra și năravurile comercianților au rămas constante, la fel ca prezența boschetarilor. Marfa e acoperită cu pături de o curățenie îndoielnică și rămâne nopți în șir pe loc, până la epuizarea stocurilor.

Piață europeană, parcare cu noroi

Piața Iosefin a fost recent reamenajată printr-un proiect din fonduri europene. Arată cu totul altfel, e mai bine organizată și mai îmbietoare decât celelalte din Timișoara. În stânga clădirii noi, însă, se găsește o parcare care strică tot. Utilizată din plin de comercianți, dar și de alte persoane, parcarea a ajuns un maidan plin de noroi, în contrast cu strada Văcărescu, proaspăt modernizată. Chiar așa de mult să coste un strat de asfalt, care să dea un aspect civilizat întregii zone?

piata-iosefin

Colac peste pupăză, n-am scăpat de tarabele în aer liber, lângă clădirea pieței existând câțiva comercianți care vând – în funcție de sezon – lubenițe sau varză, direct de pe pământ.

Se preconizează schimbări

Unul dintre consilierii locali care s-a implicat în activitatea piețelor din Timișoara este Ștefan Sandu, care a sesizat mai multe aspecte deranjante pentru locuitorii orașului și are câteva propuneri de modificare a regulamentului de funcționare. În primul rând, la sfârșitul zilei, piețele vor fi golite complet, pentru ca administrația să poată face curățenie cu adevărat. Marfa va fi depozitată în altă parte, iar piețarii vor aduce doar atât cât pot vinde în ziua respectivă. Aceasta le va cam tăia elanul comercianților care au transformat piețele în depozite pentru marfa cumpărată de la en-gros.

O altă modificare prevede amendarea administratorilor piețelor. „Practic, toată lumea este de acord că trebuie făcut ceva cu piețele din Timișoara, pentru că nu oferă o imagine foarte bună a orașului și nici siguranță alimentară celor care doresc să se aprovizioneze”, a declarat Ștefan Sandu despre viitoarea modificare a regulamentului de funcționare a acestora.

Proiectul ar putea fi supus aprobării Consiliului Local Timișoara la sfârșitul acestei luni și ar putea intra în vigoare până la sfârșitul anului. Până atunci, poate găsesc autoritățile și ceva asfalt, și vopsea, ca să întregească schimbările pe care cu toții le-am dori pozitive.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

One thought on “Piețele Timișoarei nu se pot desprinde de mentalitatea secolului trecut

  1. Inca o dovada ca civilizatia incepe cu noi. Pot sa se investeasca mii de fonduri europene, atata timp cat naravul romanului nu se schimba. M-am oprit sa iau un suc de la o taraba care a fost la origine o civilizata constructie din termopan; frigiderele de afara erau conectate prin tot felul de cabluri legate cu sfori, unul era rupt si lasat sa atarne periculos peste o prelata murdara si plina de pete de noroi, lazi goale cu resturi, tomberoane pline de gunoi, sticle goale; patron? sau vanzator? nu stiu sigur, un negricios cu tigara in gura si cu o bogatie de vocabular vulgar, sta la povesti cu vreo trei ca el, invocand frecvent organul masculin. Il intreb de ce e sucul cald in frigider, imi raspunde ca e stricat, ii spun ca nu e ok sa atarne cablurile asa, ca ia foc, imi spune gratios sa-mi vad de treaba mea si sfarseste fraza cu plm. Ce sa mai ceri? Ce sa mai astepti? Putem sa ne petrecem toata viata injurand primarul, consilierii, statul, etc. Pana nu intelegem ca noi ne facem ordine in batatura tot asa va fi.

Lasă un răspuns