Deși zonele rezidențiale periurbane sunt, în ultimii ani, la mare căutare printre timișorenii mai vechi sau mai noi care se gândesc că astfel își vor găsi liniștea și vor respira un aer mai curat, există dovezi științifice care susțin că această alegere este, nu de puține ori, mai puțin înțeleaptă.
Sunt deja sute de oameni care au simțit-o pe propria piele și care în fiecare început de toamnă plâng, stănută, îi doare capul, nu se pot concentra, au mâncărimi în zona ochilor și a nasului și frisoane. Potrivit specialiștilor timișoreni, este vorba de o formă de alergie la un agent deosebit de agresiv care se găsește în special în perimetrele unde mediul urban și cel rural se întrepătrund.
”Zonele rezidențiale periurbane, unde se întâlnește poluarea orașului cu cea mai mare cantitate de polen de ambrozie (prin învecinarea cu suprafețe întinse de teren neîntreținut – n.r.) sunt cele mai periculoase. Cei care trăiesc aici sunt cei mai expuși la acest alergen și au cel mai mult de suferit. Cei mai sensibili s-au îmbolnăvit, cei mai rezistenți o vor face în următorii ani”, avertizează prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu, de la Spitalul Județean Timișoara, specialist în alergologie și imunologie clinică care desfășoară un proiect de cercetare – finanțat de Uniunea Europeană – pe această temă la Centrul de Terapii Genice și Celulare în Tratamentul Cancerului (OncoGen).
Potrivit acesteia, în prezent, categoriile cele mai vulnerabile sunt copiii, femeile însărcinate și cele care alăptează, precum și pacienții cu boli respiratorii cronice.
”Cine e alergic nu se simte bine nici afară, nici în casă”
Ambrozia este o plantă erbacee anuală invazivă, originară din America de Nord, care a început să se răspândească în Europa în secolul al XIX-lea, ajungând să cucerească și în România suprafețe mari de teren în zona de câmpie. Aceste buruieni se găsesc adesea pe marginea drumurilor și pe malurile apelor curgătoare, pe terenurile în paragină și pe câmpuri. Semințele de ambrozie pot supraviețui mai multe decenii în sol, planta crescând din nou atunci când condițiile devin favorabile, chiar și după 40 de ani.
Mai mult, polenul poate fi transportat pe distanțe mari, de până la 600 kilometri în largul mării și la mai mult de trei kilometri înălțime în atmosferă. Se estimează că o singură plantă de ambrozie poate produce în timpul unui singur sezon un miliard de grăuncioare de polen, care sunt atât de ușoare, încât plutesc și la cele mai slabe adieri de vânt.
”Planta nu mai poate fi eradicată. Ea poate fi monitorizată pentru a se institui tratamentul preventiv în acea perioadă numită <<fereastră de oportunitate>>, reprezentată de primele două săptămâni ale lui august, deoarece după mijlocul acestei luni și până în ce-a de-a doua decadă a lui septembrie vorbim de cea mai mare concentrație a polenului în atmosferă. Deja, ambrozia există în grâne și în floarea-soarelui și se va regăsi în mâncare. Vorbim de un alergen foarte agresiv. De altfel, există o legătură între alergia la polenul de ambrozie și cea la acarienii din casă. Asta înseamnă că cine e alergic nu se simte bine nici afară, nici în casă”, a punctat prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu.
Specialiștii timișoreni solicită autorităților județene realizarea unei monitorizări atente a perioadei în care polenul de ambrozie se găsește în concentrație mare în atmosferă și emiterea de avertizări către populație atunci când acest lucru se impune.
Prognozele actuale reclamă îngrijorare pentru viitor
Conform specialiștilor timișoreni, pericolul pentru sănătate indus de expunerea la ambrozie este exacerbat de poluare, urbanizare și schimbările climaterice (în special creșterea temperaturii și a nivelului dioxidului de carbon), care au dus la mărirea biomasei de ambrozie, a duratei sezonului și a concentrației atmosferice de polen, iar prognozele actuale indică un trend ascendent. Acești factori au un rol major în creșterea poverii generate de sensibilizarea la ambrozie în populația din zonele afectate.
”Generația mea nu a avut probleme cu alergiile. În astfel de afecțiuni sunt disponibile trei-patru medicamente. Medicina nu e pregătită încă deși astăzi, unu din patru europeni este alergic, iar 60 la sută dintre aceștia sunt alergici la ambrozie. Emitem pretenția să înființăm la Timișoara un centru de excelență în tratamentul bolilor alergice. Până acum, am identificat gena care codifică proteina alergenă și am introdus-o într-o bacterie E.coli, putând astfel să producem cantități uriașe de alergen pentru studii. Ambrozia are 11 alergene dintre care două au fost identificate și secvențializate”, a declarat, ieri, prof. dr. Virgil Păunescu, coordonatorul OncoGen.
Numărul pacienților va crește
Medicii estimează că, în România, populația expusă la polenul de ambrozie atinge șase milioane, majoritatea din vestul țării, iar numărul celor alergici este de aproximativ 450.000, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, o afecțiune care în timp evoluează spre astm.
”În județul Timiș, în perioada 2008-2016, din totalul de 4.580 de pacienți alergici evaluați, 2.165, adică aproape 48 la sută, prezentau sensibilitate la ambrozie. Tragem concluzia că jumătate dintre alergici suferă din cauza acestei plante. Mai mult, în ultimii ani a crescut numărul de copii afectați, unii în vârstă de doi ani, cu simptome de rinoconjunctivită alergică și sensibilizare la ambrozie.
Această scădere a vârstei apariției simptomelor (cu trei – patru ani mai devreme față de restul alergenilor) ridică întrebarea dacă expunerea din viața intrauterină are un impact asupra acestei sensibilizări precoce. Dacă această sensibilitate se va regăsi în timp, în genomul populației, numărul pacienților va crește”, avertizează prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu.
De la stânga la dreapta, Daniela Radu, Carmen Bunu-Panaitescu, Virgil Păunescu și Marius Craina
Cercetătorii de la OncoGen studiază problematica alergiei la ambrozie în parteneriat cu echipa prof. Rudolf Valenta de la Universitatea de Medicină din Viena și cea a prof. Marianne van Haagen de la Institutul Karolinska din Suedia, în cadrul unui proiect ce are ca obiectiv identificarea tuturor fragmentelor alergenice din polenul de ambrozie, în vederea dezvoltării unui kit de diagnostic, care va orienta mai bine terapia bolii, asigurând premizele pentru dezvoltarea în viitor a unui vaccin.
