Pentru cine este prioritară educația? Peste 1.000 de copii din Timiș au abandonat școala, anul trecut.
Despre inechitățile dintre rezultatele școlare din învățământul din mediul urban și cel din mediul rural se vorbește tot mai accentuat în ultima vreme. Însă diferențele izvorăsc și din latura socio-economică a copiilor.
Este cunoscut faptul că problemele financiare ale unor familii care locuiesc în mediul rural reprezintă o barieră în parcurgerea traseului educațional al elevilor.
Mulți copii abandonează sistemul de învățământ din cauza imposibilității părinților de a-i ține la școală. Despre ascensiunea acestora spre un nivel academic nici nu poate fi vorba.
CITEȘTE ȘI: Vremea la început de săptămână, în vestul țării
În lipsa unei șanse reale, copii cu un intelect peste medie se pierd pe drum. Părinții nu le pot asigura resursele financiare necesare pentru traiul zilnic, cu atât mai puțin transportul zilnic (veșnica problemă perpetuată an de an) sau cazarea pentru a studia la un liceu dintr-un oraș.
În aceste condiții, poate un alt Emil Palade, un alt Grigore Moisil sau un alt Nicolae Paulescu vor rămâne anonimi, doar cu clasele primare absolvite în satul lor.
Într-un interviu acordat unui post de televiziune central, genialul neurochirurg Leon Dănăilă mărturisea cât de greu i-a fost să să-și continue studiile din cauza lipsurilor materiale ale familiei sale.
Dar i s-a oferit posibilitatea de sta la un internat. În România de astăzi, numărul de locuri disponibile din căminele pentru elevi nu l-ar acoperi pe cel real al solicitărilor.
Sunt părinți care se gândesc că nu au șanse să obțină un loc într-un internat pentru copilul lor, unii nu știu unde să se intereseze.
De chirie – câteva sute de euro – nici nu poate fi vorba. În lipsa unor informații care privesc latura practică a procesului de învățământ, în mediul rural a merge mai departe rămâne uneori doar un gând firav.
În Timișoara, sunt 17 licee plus Clubul Sportiv nr. 1 care au arondate unități de cazare pentru elevi, dispunând de aproximativ 1.100 de locuri. Internat a avut și Liceul Pedagogic ”Carmen Sylva”, însă acesta a fost transformat cu ani în urmă în unitate de învățământ, din cauza numărului mare de elevi. M
are parte dintre locurile disponibile din internate sunt ocupate, situația fiind într-o continuă dinamică (unii vin, alții pleacă), din diverse motive. Cazarea și masă în internat nu sunt gratuite, însă. Costul cazării per elev se ridică la circa 60 de lei pe lună, iar masa/zi la aproximativ 16 lei.
Peste 500 de lei pe lună e suma pe care părinții ar trebui să o aloce doar pentru cazare și cantină. O alternativă ar fi putut fi naveta zilnică, pe hârtie decontată de stat, dar, pe lângă sincopele legate de plată, nu există nici siguranța transportului pentru elevi.
La nivelul județului Timiș, mare parte dintre operatori au renunțat la rutele pe care le efectuau, nefiindu-le rentabile. Din cele aproximativ 100 de rute, doar 30 au fost operaționale, conform datelor prezentate de Consiliul Județean Timiș în toamna anului trecut. Transportul școlar e și el deficitar. Microbuzele sunt insuficiente ca număr de locuri, iar în unele localități, primăriile au renunțat la a-l mai finanța.
Conform ISJ Timiș, aproximativ 4.800 de elevi din județ (anul trecut au fost cu aproape 2.000 mai mulți) fac zilnic naveta zilnic pentru a ajunge la unitățile de învățământ din alte localități decât cele unde aceștia își au domiciliul. Majoritatea elevilor navetiști învață în Timișoara.
Peste câteva luni, va avea loc procesul de admitere în licee. Ca în fiecare an, unii elevi nu vor avea șansa continuării studiilor. Oferta educațională a liceelor e diversă și destul de generoasă, însă inaccesibilă multora dintre tinerii din mediul rural, din cauza resurselor financiare limitate ale acestora.
În lipsa unor alternative viabile, vor fi copii cu drag de carte care nu vor putea merge mai departe.
Potrivit datelor recente prezentate de organizația Salvați Copiii România, 1,5 milioane de copii din țara noastră nu își pot asigura supraviețuirea printr-un trai decent, aflându-se, din acest motiv, în izolare socială și educațională. Din datele relevate de inspectoratul școlar, a reieșit că, la sfârșitul anului școlar 2021/2022, aproximativ 1.000 de elevi din Timiș au abandonat școala.
În ceea ce privește reacția autorităților, putem concluziona că, de multe ori, prioritizarea educației nu trece dincolo de populismul împachetat în cuvinte frumoase aruncate pe Facebook.
Întrebat despre perspectiva de a construi un campus de cămine (după modelul campusului studențesc) sau corpuri de clădire cu destinație de internat pentru elevii din mediul rural care și-ar dori să învețe la un liceu din Timișoara, primarul Dominic Fritz a refuzat să se pronunțe.
