S-ar putea spune că mersul pe jos îl definește pe om și nu de azi, de ieri, ci de câteva milioane de ani, de când a devenit biped. În ziua de azi, medicii îl recomandă pentru menținerea în formă și evitarea mai multor boli.
Pentru timișoreni, însă, banala parcurgere a unor distanțe pe propriile picioare nu este întotdeauna cel mai simplu lucru, pentru că trotuarele sunt ultimele pe care „părinții” urbei se gândesc să le reabiliteze. Și de ce s-ar grăbi, dacă privesc Timișoara doar din autoturismele confortabile pentru care nu achită nici un leuț?
Probabil că stimabilii edili au făcut cele mai recente plimbări pe jos sau cu RATT-ul în campania electorală. Din când în când, mai țin câte un discurs în favoarea mersului cu transportul public și a celui pedestru. În rest, carosabilul le domină preocupările, pentru că șoferii îi claxonează când trec prin fața primăriei, bicicliștii sunt bine organizați, iar pietonii au rămas o… cantitate neglijabilă.
Chiar dacă mai-marilor din primărie nu le vine să creadă, mai există și timișoreni care nu sunt atât de încântați să aibă automobilul la dispoziție tot timpul și să-și piardă vremea în trafic. Pentru o distanță de doi-trei kilometri până la locul de muncă sau la școală mulți preferă să se deplaseze cu cel mai simplu și mai firesc mijloc de transport din lume: propriile picioare.
Iar pentru că locuiesc într-un mare oraș, au și pretenția ca drumul să fie parcurs pe trotuare netede, măcar în afara zonei ultracentrale, unde sunt necesare încălțări speciale pentru parcurgerea pietrelor colțuroase de pe străzi.
Trotuarele, ultima grijă a drumarilor
La capitolul „lucrări de reamenajare a străzilor”, firmele de profil angajate de Primăria Timișoara și-au trecut, fără îndoială, ca realizări străzile Gheorghe Lazăr și Simion Bărnuțiu. Din păcate, deși carosabilul e aproape ca-n palmă, Gheorghe Lazăr a devenit o cursă cu obstacole pentru pietoni și nici măcar stația unde opresc troleibuzul 13 și autobuzul Expres 1 nu a fost cruțată de drumari.
Le-a luat două luni să schimbe bordurile și doar vreo săptămână să asfalteze, dar nimeni nu ar putea spune când vor avea și amărâții de pedeștri condiții civilizate.
Și pe Simion Bărnuțiu e minunat, însă doar până la borduri. Trotuarul… să-l facă alții, ce dacă-i îngust? Pe ici, pe colo s-a betonat, dar degeaba, tot denivelat și cu gropi rămâne. Într-adevăr, acestea sunt detalii care, din viteza automobilului, nu pot fi observate, dar îi deranjează foarte mult pe locuitorii care trebuie să se străduiască zilnic să facă echilibristică și să evite o vizită la medicul ortoped.
O viziune de arhitect
Fostul arhitect-șef al Timișoarei, Radu Radoslav, a atras atenția, pe blogul său, și asupra altor probleme întâmpinate de pietoni, într-o viziune mult mai cuprinzătoare și mai avizată. Radu Radoslav a remarcat blocarea a două trasee pietonale consacrate, prin desființarea trecerilor de pietoni – una în Piața Mărăști și a doua în girația Bd. Brătianu – str Michelangelo – care făceau parte din traseele tradiționale ale studenților între campusul universitar din nord (Oituz) și cel din sud.
Fără fluxul pietonal care să le unească, cele două zone studențești ar putea ajunge niște „ghetouri”. „Ce nu știu programatorii circulației rutiere este că un oraș viu nu se supune doar calculelor matematice. Fluxul pietonal al studenților de la Facultatea de Arte din Campusul Universitar Timișoara II (nord) este oxigenul ce aduce viața în zona centrală pietonală Cetate și o poate transforma, conform exemplelor Urbino, Perugia, Delft, Utrecht, într-o zonă a creativității/ educației/ schimbului de idei, atât de necesară orașului viitorului. (…)
Constat cu stupoare că triumful automobilului în detrimentul pietonilor pare că a câștigat în Timișoara. (…) Dar dacă adaugăm și cel de-al treilea caz de blocare a traseelor pietonale majore ale studenților spre Piața Victoriei (Operei), pe timpul refacerii Podului Mihai Viteazul, Timișoara va deveni în 2021 poate Capitala Automobilului European, distrugând însă brandul de Capitală Culturală Europeană, prin ceea ce era farmecul european al orașului: prezența studenților ce anima zona centrală Cetate”, scrie Radu Radoslav.
Podul Mihai Viteazu (fost Mitropolit Andrei Șaguna) va intra și el, în curând, în reparație, ceea ce va duce la blocarea circulației pietonale pentru cel puțin doi ani.
În încheierea argumentației sale, fostul arhitect-șef al Timișoarei lansează și o presupunere: „Ce se pregătește pentru viitor cu traversarea zonei centrale Cetate de către studenți vom afla în postările viitoare. Sper că nu este vorba de amplasarea unui hypermarket în centrul orașului, pe un nou traseu pietonal artificial al studenților, ce ar elimina Corso și Parcul Civic din viața studenților și a orașului”.
