Oboseala bugetară a Timișoarei.
Cel mai mare buget local din istorie! Această frază este valabilă, în anul curent, atât la Timișoara – care, se știe, a atins un buget anual consolidat cifrat la 2.354 de milioane de lei – cât și în aproape toate celelalte municipii, orașe și comune ale țării, însă faptul se datorează mai puțin performanțelor economiilor locale și mai mult modificării cadrului legislativ privitor la construcția bugetară.
Chiar și așa, bugetele anului de grație 2023 trebuie să ne bucure fie și numai întrucât ele semnalează o semnificativă consolidare a gradului de autonomie economică a unităților administrativ-teritoriale de la baza statului. Dar nu trebuie să uităm că diavolul se ascunde în detalii.
CITEȘTE ȘI: Grevă japoneză la Institutul Național de Statistică. Și angajații din Timiș protestează
Vreme de aproape două decenii, atunci când a fost vorba de cel mai important instrument de administrație locală – bugetul – Timișoara a concurat umăr la umăr cu Clujul pentru primul loc printre municipiile țării, altele decât Capitala.
În acest an, urbea de pe Bega a ieșit din cursă, nu doar pentru că Cluj-Napoca și-a adjudecat lejer locul I, cu un buget consolidat de 2.868 milioane de lei, ci și pentru că Iașiul a recuperat rapid și s-a instalat pe locul secund, cu o cotă de 2.519 milioane.
Și celelalte centre metropolitane ale țării au recuperat major: Craiova are în acest an un buget consolidat de 1.913 milioane de lei, Constanța – 1.837 milioane, Brașovul – 1.294 milioane, iar Galațiul, deși rămâne codașul plutonului fruntaș, a sărit și el pragul de un miliard de lei la buget. Mai semnificativ decât nivelul atins acum, în care ”greaua moștenire” a deceniilor trecute a cântărit cu adevărat greu, este ritmul de multiplicare a resurselor financiare la dispoziția autorităților locale.
Și aici vine surpriza: Timișoara este singurul centru metropolitan al țării care nu a reușit să-și dubleze, cel puțin, dimensiunea bugetului propriu consolidat de-a lungul ultimilor cinci ani: față de anul 2018, bugetul timișorean abia dacă a crescut cu 65 la sută.
Prin comparație, față de același an, Cluj-Napoca și-a mărit bugetul cu 148 la sută, Brașovul – cu 157 procente, Galațiul – cu 188 la sută, Iașiul – cu 198 procente, Constanța – cu 276 la sută, iar Craiova – cu 357 procente!
Nu are sens să speculăm cum va arăta acest tablou bugetar metropolitan peste alți cinci ani, în condițiile în care ratele de creștere s-ar menține la nivele apropiate.
Dar semnalul dat de aceste cifre nu poate fi ignorat: după cum se vede în oglinda bugetară, economia locală timișoreană a frânat mult în ultimii ani, marile avantaje inițiale (apropierea de frontiera vestică, conexiunile externe privilegiate, avansul în materia de infrastructură majoră etc.) s-au erodat, iar în locul rețetei de creștere economică de până acum n-a fost elaborat nici un alt model.
