O localitate de lângă Timişoara încă mai aspiră la statutul de comună pe care l-a avut cândva

A fost comună până în 1968, ba chiar a avut şi un sat aparţinător. Autorităţile comuniste nu prea aveau obiceiul să consulte localnicii atunci când luau decizia desfiinţării comunelor.

Nici locuitorilor Cerneteazului nu li s-a cerut părerea când comuna lor a fost suprimată. Localitatea Ceneteaz a devenit, din 1968 încoace, aparţinătoare de comuna Giarmata, iar satul Covaci a trecut în grija autorităţilor locale din Sânandrei. Există, însă, localnici care mai speră în revenirea Cerneteazului la statutul de unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare.

 

O luptă cu morile de vânt

Din proprie iniţiativă, imediat după Revoluţie, Leontin Leucă, din Cerneteaz, a iniţiat demersuri pentru reînfiinţarea comunei. A strâns semnături de la aproape toate familiile din localitate şi a întocmit o documentaţie plină de argumente favorabile acestei iniţiative.

N-a avut, însă, sorţi de izbândă la Bucureşti. De la autoritatea guvernamentală responsabilă de administraţia publică locală a primit răspunsul că nu sunt disponibile fonduri pentru reînfiinţarea comunei Cerneteaz.

Într-adevăr, vechile dotări edilitare strict necesare – sedii pentru primărie, şcoală, dispensar, post de poliţie etc. – erau fie extrem de degradate, fie distruse complet. Leontin Leucă e un om simplu, fără cunoştinţe foarte sus-puse, astfel că s-a luptat cu morile de vânt.

„Majoritatea celor din Cerneteaz doresc să avem din nou comună aici. Am vorbit şi cu mulţi din Covaci, care ar agrea ca localitatea lor să treacă în administrarea Cerneteazului, dacă s-ar reînfiinţa comuna. Dar au fost alte interese, prea puternice împotriva noastră. Multora nu le convine să ne desprindem de Giarmata”, susţine Leontin Leucă.

 

Localitatea celor alungaţi din Giarmata

Omul nostru este pasionat de istorie şi a strâns multe date legate de trecutul localităţii în care trăieşte. Asta în ciuda faptului că este născut în comuna Vârfurile din judeţul Arad. Cerneteazul are o istorie interesantă, începând cu înfiinţarea aşezării, în 1830.

Un grup de români care locuiau în Giarmata s-a mutat atunci la nord-vest de pârâul Beregsău. Oamenii fuseseră acuzaţi de consăteni că au adus ciuma în Giarmata şi au fost nevoiţi să plece. În scurt timp şi-au construit case, au clădit şi o biserică, iar astfel se năştea Cerneteazul.

Numele localităţii provine, cel mai probabil, de la amplasarea sa pe moşia baronului Cerneti. De la Cerneti haza (casa lui Cerneti, în maghiară), a rezultat denumirea de Cerneteaz.

 

Speranţele n-au murit

Mai sunt şanse pentru reînfiinţarea comunei Cerneteaz? Leontin Leucă are 69 de ani şi, în ciuda faptului că se zbate de 27 de ani fără succes, a rămas optimist.

„Până la urmă, reînfiinţarea comunei va veni de la sine. Suntem în buza Timişoarei, iar în această zonă se construiesc multe obiective economice, care creează locuri de muncă. În Cerneteaz s-au mutat, după Revoluţie, circa 100 de familii, iar localitatea încă mai creşte.

Celor din satul Covaci le-ar conveni mai bine alături de noi, decât în comuna Sânandrei, datorită poziţionării”, susţine omul care luptă pentru ca satul în care locuieşte să redevină o mândră comună, cum a fost cândva.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns