– Sunteți managerul celui mai mare spital din vestul țării. Ce presupune această poziție?
– În primul rând, multă implicare și dăruire. Apoi, comunicare, coordonare și receptivitate. Nu e ușor, dar nici imposibil de greu, atât timp cât faci lucrurile cu plăcere, astfel încât totul să vină natural.
CITEȘTE ȘI: Rambursarea taxei auto. Vezi ce termen nou a fost stabilit
Problemele managerilor de spitale sunt diverse şi ţin, în special, de organizarea şi funcţionarea unității sanitare.
Apoi, ele ţin şi de elaborarea strategiei de dezvoltare, identificarea de metode de maximizare a potențialului și a serviciilor medicale, dar şi a căilor de diversificare a finanţării, până la instruirea personalului propriu pe diverse teme, în special cea a acreditării și pe competențe medicale.
Cred cu tărie că aroganța și mândria, dar și supraaprecierea, sunt atitudini periculoase, atât pentru un doctor cât și pentru un manager de spital.
Probabil de aceea, cu timpul, am reușit să imprim în rândul personalului medical un anumit ritm și o conduită morală, sancționând ferm anumite obiceiuri și derapaje.
Astăzi, după mai bine de patru ani de muncă, pot spune cu mândrie că noi, cei de la Spitalul Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, suntem o adevărată familie cu principii puternice și corecte.
– Știm că s-au făcut multe amenajări. Când se va încheia renovarea întregului spital?
– Au fost renovate toate secțiile Spitalului Județean și o mare parte a spațiilor administrative.
Toate modificările și renovările au fost făcute în colaborare cu medicii șefi de secție și coordonatorii de compartimente pentru a satisface specificul fiecărei activități medicale în parte.
Sperăm ca, în cursul acestui an, mulțumită finanțărilor pe care le acordă Consiliul Județean Timiş, să finalizăm procesul de modernizare a întregului spital.
De asemenea, punem un accent deosebit pe viitoarele investiții pe care CJT le efectuează pentru Spitalul Județean și mă refer la construcția viitoarei maternități, amplasată în perimetrul spitalului, care reprezintă cea mai mare realizare în specialitatea obstetrică-ginecologie din perioada post-revoluționară.
Totodată, construcția finanțată de Ministerul Sănătății în colaborare cu Banca Mondială, care urmează să deservească o nouă unitate de primiri urgențe, secția de terapie intensivă, compartimentul de mari arși și un bloc operator constând în 25 de săli de operație reprezintă cea mai mare investiție financiară derulată de Ministerul Sănătății pentru Spitalul Județean din epoca post-decembristă.
– Cum interacționați cu pacienții, ce probleme ridică ei? Dar cu echipa pe care o coordonați?
– Toată lumea știe că ușa mea e mereu deschisă și că răspund la orice apel telefonic, la orice oră din zi sau din noapte.
Practic, zi de zi am audiențe de tot felul, tocmai pentru că nu sunt o persoană rigidă și nu funcționez după clasicul “program cu publicul”, deoarece consider că, dacă cineva se deranjează să vină la ușa biroului meu, ca să îmi vorbească, înseamnă că problema nu suporta amânare!
Astăzi, față de primele luni de când am preluat mandatul de manager, pacienții nu se mai plâng de condițiile hoteliere din unitatea noastră sanitară, nici de lipsa aparaturii și a medicamentelor, nici de atitudinea personalului medical și nici de calitatea mâncării.
Aceasta este cea mai mare mulțumire a mea! Acum, beneficiarii serviciilor de sănătate reclamă, uneori, timpii de așteptare, programul strict de vizită a bolnavilor și lipsa acută a locurilor de parcare din perimetrul spitalicesc.
Cât despre echipa pe care o coordonez, colaborarea cu aceasta este una, cu adevărat, excepțională. Nu exagerez cu nimic când spun că suntem și funcționăm ca o adevărată familie: discutăm, ne consultăm și decidem împreună!
– Ce ar trebui să se schimbe în sistemul medical românesc pentru ca activitatea să fie mult mai bună?
– Fără doar și poate, în toată această perioadă de timp, lucrurile s-au schimbat în sănătate, în toate aceste trei decenii fiind făcuți pași importanți.
Și, chiar dacă lucrurile nu au stagnat în sănătate și, an de an, bugetul național a fost mereu suplimentat și în creștere față de anii precedenți, pacientul nu simte întotdeauna acest lucru.
Cred că aici este una dintre probleme și ar trebui găsite răspunsurile potrivite, cât mai repede cu putință.
Mai apoi, ne referim foarte mult la boală şi aproape deloc la sănătate.
Consider că ar trebui să ne concentrăm mai mult atenţia asupra medicinei omului sănătos, asupra prevenirii îmbolnăvirii şi menţinerii unui stil de viaţă corect.
Aceste evoluții vor garanta sustenabilitatea sistemului medical în România! Stilul de viață sănătos este cheia: trebuie începută și implementată, încă din școală, o campanie pentru un stil de viață sănătos, prin sport, astfel încât copiii (generațiile viitoare) să înțeleagă importanţa exercițiilor fizice pentru sănătate.
