Locuitorii comunelor din jurul Timişoarei s-au săturat de carantinări şi restricţii!

Revolta cetățenilor este primul rezultat al măsurii de instituire a carantinei în localitățile cu rată crescută de infectare la mia de locuitori. Nervii oamenilor au ajuns la limită, după un an de restricții, în data de 17 februarie, când patru localități din Timiș – Șandra, Nițchidorf, Dumbrăvița și Șag – au fost carantinate.

Motivul acestei măsuri a fost creșterea ratei de infectare la mia de locuitori până la 10,87 la Șag, 10,33 la Nițchidorf, 7,68 la Dumbrăvița și 7,34 la Șandra.

Timișenii, în special cei din Dumbrăvița – localitate carantinată pentru a cincea oară – spun că le-a ajuns cuțitul la os și caută explicații pentru situația prin care trec, în condițiile în care, în majoritatea localităților din țară, viața a revenit la o cvasi-normalitate, însă nici testările nu sunt așa de numeroase ca în Timiș (dar acele zone, nici nu au atâtea laboratoare).

Ce reclamă oamenii

Oamenii reclamă faptul că nu li se comunică în mod clar care sunt criteriile după care se instituie carantina, adică de la ce rată de infectare se impune o astfel de măsură. Mai apoi, ei spun că ordinul privind carantina le permite intrările sau ieşirile din localiate pentru diverse activităţi, în baza unei declarații pe propria răspundere.

„Merg zilnic, la serviciu, duc copiii la școală la Timișoara, dar trebuie să stau aliniat în coloană la control de fiecare dată, când plec și când revin acasă, și să prezint declarația. Poate nu pare mare lucru. Pentru mine este un stres prea mare. Stau și mă gândesc dacă am luat totul: masca, declarații, dezinfectantul. Mă gândesc dacă voi ajunge la timp. Toate aceste lucruri ne macină. Această perioadă de restricții ne-a marcat. Și copiii simt toate acestea, poate mai accentuat decât noi, adulţii”, spune o femeie care locuiește în Dumbrăvița.

„Dacă intră şi Moşniţa în carantină, aşa cum am auzit de la unii colegi, eu, şofer de microbuz de marfă, care locuiesc în Dumbrăviţa şi iau maşina de transport din Timişoara, de la sediul firmei, cum merg la Chevereş, la Jebel sau la Deta? Cu declaraţie, stând la coadă la filtrul poliţiei, în fiecare zi”, spune un şofer.

Pe lângă necazul oamenilor de rând, se adaugă și restricțiile impuse agenților economici, majoritatea ajungând deja la fundul sacului.

Cum au justificat autorităţile măsura luată

„Având în vedere faptul că, în ultimele 14 zile, rata de infectare/1000 de locuitori la nivelul județului Timiș a crescut, Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției a făcut o analiză, în urma căreia a reieșit că localitățile Șandra și Nițchidorf respectiv U.A.T. – urile Dumbrăvița și Șag au cea mai mare rată de infectare. Ca urmare, Direcția de Sănătate Publică Timiș a făcut analiză pe fiecare unitate administrativ-teritorială pentru a se vedea dacă se impune măsura carantinării.

Analiza a fost făcută în baza Metodologiei de răspândire a riscului de răspândire a virusului SARS-COV 2 într-o comunitate/ localitate în vederea instituirii măsurii de carantină zonală / ridicare a măsurii de carantină elaborat de Centrul Național de Combatere a Bolilor. În urma analizei, Direcția de Sănătate Publică a transmis Institutului Național de Sănătate Publică propunerea de carantinare a localităților Șandra și Nițchidorf respectiv U.A.T. – urilor Dumbrăvița și Șag.

În urma avizului favorabil carantinării dat de Institutul Național de Sănătate Publică, subprefectul Mircea Băcală a convocat ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență în cadrul căreia s-a votat instituirea măsurii de carantinare pe o perioadă de 14 zile”, a explicat, în 16 februarie, Instituția Prefectului.

A cincea oară… e prea mult

Dumbrăvița a intrat pentru a cincea oară în carantină, după ce rata de infectare a trecut de 7 la mia de locuitori. Primarul Horia Bugarin a cerut în instanță anularea deciziei, el motivând că această măsură este ineficientă atât timp cât este luată doar în Dumbrăvița. Localitatea este a treia oară în carantină în acest an (după ce în toamnă a fost carantinată în două rânduri), iar primarul Horia Bugarin a anunțat că a cerut în instanță anularea măsurii de carantinare.

„Administația locală consideră că măsurile de carantinare instituite până acum au fost total ineficiente, rata de infectare rămânând constantă, de aproximativ 7 la 1.000 de locuitori, și că măsurile de caratinare se iau diferențiat în unitățile administrativ teritoriale din județul Timiș.

Majoritatea locuitorilor din Dumbrăvița își desfășoară activitatea în Timișoara sau în zona limitrofă acesteia. Mai mult, peste 1.000 de copii din Dumbrăvița activează la școlile din Timișoara și o carantinare doar a comunei rămâne, în aceste condiții, total ineficientă. În plus, carantinarea repetată și ineficientă afectează activitatea cetățenilor comunei, afectează activitatea școlară, care, în aceste condiții, este pur și simplu periclitată, pentru că îi scade calitatea din cauza desfășurării în mediul on-line”, motivează primarul.

El spune că pentru reducerea ratei de infectare a avut întâlniri cu directorii tuturor supermarketurilor din comună pentru a se restrânge numărul clienților prezenți în același timp în magazine, iar Poliția Locală a verificat toate unitățile de alimentație publică, „impunând, prin mijloace legale, respectarea măsurilor de evitare a răspândirii virusului”.

CITEŞTE ŞI: Autoritățile analizează oportunitatea carantinei în alte localități din Timiș. Sunt vizate și două comune periurbane

Horia Bugarin mai spune că a mobilizat de fiecare dată autoritățile locale pentru a ține sub control rata de infectare din localitate, dar că 90 la sută din populația Dumbrăviței merge la Timișoara la muncă, la fel și peste 1.000 de elevi care merg la școală în oraș, deci mobilitatea este mare.

Primarul Dumbrăviței mai afirmă că la precedenta decizie de carantinare a înaintat un memoriu Comitetului Național pentru Situații de Urgență, cât și celui județean, prin care a explicat ineficiența măsurilor și „nedreptățile care se aduc comunei”, iar pentru că nu a găsit înțelegere, de această dată, a contestat decizia în instanță.

Cazul Gornet

În vară acestui an, autorităţile din comuna Gornet au atacat în instanţă decizia Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) de plasare a satului cu același nume în carantină și au solicitat despăgubiri de 500.000 de euro. DSU spunea că, de fapt, ordinul privind carantina permite intrările sau ieşirile persoanelor pentru diverse activităţi, inclusiv pentru a merge la serviciu.

Întregul demers a fost instrumentat de un avocat, Dumitru Bogdan, care locuiește în Gornet Cuib, o localitate din județul Prahova – focar de coronavirus, care a anunțat în presa locală că va ataca în instanță ordinul de carantinare pe motiv că nu se poate izola o întreagă o localitate „pentru câteva cazuri”, în ciuda faptului că legea adoptată cu o largă majoritate parlamentară îl contrazice.

Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea autorităţilor locale din comuna Gornet, de anulare a ordinului şefului DSU privind intrarea în carantină a localităţii. Asta nu înseamnă însă că s-a ridicat și carantina la Gornet, ci a urmat o rejudecare la o instanță superioară – respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție.

Instanţa Supremă a decis, ulterior, că localitatea Gornet, din judeţul Prahova, poate ieşi din carantina impusă de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă, dar a respins plata daunelor de către DSU către comuna Gornet. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a fost obligat să plătească suma de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către comuna Gornet. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.

Contestarea în instanță

Ordinele autorităților privind carantina sau izolarea sunt acte administrative, așadar pot fi atacate de orice persoană în fața unui judecător, în cazul în care consideră că i s-au încălcat drepturile sau libertățile. Condiția este ca în 24 de ore să fie depusă contestația.

”Toate actele administrative cu caracter normativ privind instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor din prezenta lege, pot fi atacate de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim la instanţa competentă, cu acţiune în anulare la instanţa de judecată competentă, atât pentru motive de legalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de 5 zile de la publicarea actului administrativ în Monitorul Oficial sau la data luării la cunoştinţă a conţinutului actului în cazul nepublicării acestuia”.

Cererile de anulare a actelor administrative normative în instanţă sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.

Soluţionarea contestaţiei va avea loc în termen de maximum 15 zile de la data sesizării instanţei, în complete formate din 3 judecători. Primul termen de judecată este de maximum cinci zile de la data înregistrării în anulare, iar termenele ulterioare nu pot depăşi zece zile în total. Decizia primei instanţe poate fi atacată cu recurs în maximum 2 zile. Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunţă în complet de cinci judecători, în termen de 5 zile de la sesizare, prin hotărâre definitivă.