În urmă cu aproape un veac (98 de ani mai precis), la 3 august 1919, s-a instalat de facto și de jure în Banat administrația românească, după ce cu nouă luni înainte, la 1 decembrie 1918, la Marea Adunarea Națională de la Albă Iulia, a fost proclamată unirea acestei provincii cu Țara.
Evenimentul s-a constituit într-o veritabilă sărbătoare populară. Peste 100.000 de români au venit de pe cuprinsul plaiurilor bănățene, cu trenul, cu căruțele sau călare, pentru a participa la acest moment istoric. În ovațiile unei mulțimi entuziaste, dorobanții Armatei Române și-au făcut apariția pe fosta Cale a Recașului (Calea Dorobanților de astăzi), avându-l în frunte pe colonelul Virgil Economu.
Casele Timișoarei erau împodobite cu flamuri tricolore, iar inimile pline de bucurie. Cuvântul de de bună venire l-a rostit prefectul Aurel Cosma, iar în fața bisericii ortodoxe din Fabric a fost oficiat un serviciu divin. De aici coloana militară română s-a întreptat spre Piața Domului (devenită de atunci Piața Unirii) unde s-a desfășurat o festivitate la care au luat cuvântul personalitățile vremii. În după-amiaza acelei zile a sosit la Timișoara și președintele Consiliului de Miniștri, I. I. C. Brătianu. Sărbătoarea din Capitala Banatului a pus capăt unor evenimente dintre cele mai tensionate și volatile, într-un context internațional în mișcare, specific perioadei de după Primul Război Mondial.
Astfel, între 1 decembrie 1918, când a fost proclamată unirea Banatului cu România, și până în anul 1924, când s-a făcut ultima rectificare a frontierei româno-sârbe, au încăput o serie de evenimente potrivnice, precum proclamarea Republicii Autonome Bănățene, în scopul împedicării unirii cu România, versiunea șvăbească asupra destinului Banatului, ocupația sârbă și cea franceză, partajarea Banatului și marea adunare populară românească din 10 august 1919 de la Timișoara, care a consfințit unirea.
Dincolo de acest scurt istoric, rămâne peste veac semnificația de sărbătoare pentru această zi memorabilă. Din 1999, 3 august a fost instituită, prin hotărâre a consiliului local, ca Zi a Timișoarei și de atunci locuitorii Capitalei Banatului o marchează împreună printr-o serie de evenimente cultural-artistice dedicate lor și orașului în care trăiesc.
Dacă detaliile istorice se estompează peste veac, iată că bucuria, entuziasmul și mândria de a fi timișorean și de a fi „fruncea” rămân. În acest an, motivele de a petrece și de a fi împreună sunt amplificate și de ceea ce s-a realizat până acum pentru „updatarea” urbană a municipiului, de faptul că orașul nostru a câștigat onoarea de a fi Capitală Europeană a Culturii în 2021, dar și de proiectele pe care municipalitatea le anunță pentru viitor.
A trăi în prezent în orașul de pe Bega înseamnă șansa de a deveni martorul unor noi premiere, așa cum ne-au obișnuit și înaintașii noștri, cei care au făcut ca numele Timișoarei să strălucească de atâtea ori, în diferite perioade, ori să stârnescă admirația întregii lumi, cum s-a întâmplat în decembrie 1989, când timișorenii au aprins flacăra Revoluției, cea care a redat românilor libertatea. La Mulți Ani, Timișoara!
