Judecătorii desfiinţează pentru a doua oară rechizitioriul din dosarul Revoluţiei în care este judecat Iliescu
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis vineri că rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”, în care este acuzat fostul preşedinte Ion Iliescu, conţine nereguli şi au dat un termen de cinci zile Parchetului Militar să spună dacă menţine trimiterea dosarului în instanţă sau reface ancheta, informează agerpres.ro.
Pe 25 octombrie 2023, la instanţa de fond – Curtea de Apel Bucureşti – s-a decis începerea judecării pe fond în dosarul ‘Revoluţiei’, în care Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii. Instanţa a constatat atunci că rechizitoriul întocmit de procurorii militari este legal.
Acuzaţii au contestat soluţia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul fiind repartizat în decembrie 2023 unui complet format din doi judecători. Cei doi judecători nu au reuşit să cadă de acord însă asupra unei soluţii, având opinii divergente.
În consecinţă, cazul a fost repus pe rol prin intrarea în complet a judecătoarei Lia Savonea, iar după o lună de dezbateri magistraţii au decis că există nereguli în rechizitoriu.
Judecătorii au dat un termen de cinci zile Parchetului Militar să comunice dacă menţine soluţia de trimitere în judecată sau retrage dosarul.
„În baza art.347 alin. (3) din Cpp raportat la art.345 alin.(2) din Cpp, admite contestaţiile formulate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, Rus Iosif (…) împotriva încheierii din data de 25 octombrie 2023 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul CAB.
Desfiinţează încheierea atacată şi rejudecând: constată neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, gl.(rtr.) Rus Iosif, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii. Dispune comunicarea prezentei încheieri PÎCCJ – Secţia Parchetelor Militare pentru ca, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului ori solicită restituirea cauzei. Fixează în cauză termen la data de 20 septembrie 2024, pentru când se vor cita părţile şi se vor încunoştinţa apărătorii acestora”, se arată în decizia Instanţei supreme.
A existat o opinie separată a judecătoarei Elena Barbu, în sensul admiterii excepţiei necompetenţei după calitatea persoanei a Curţii de Apel Bucureşti, invocată din oficiu, al admiterii contestaţiilor formulate şi al judecării cauzei de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.
Înainte de a ajunge la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul „Revoluţiei” s-a plimbat peste patru ani între instanţele şi parchetele bucureştene pe motive de procedură.
În prima fază, Ion Iliescu a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, însă dosarul a fost restituit la Parchet peste doi ani de către judecătorii de la ICCJ, fiind invocată existenţa unor nereguli în rechizitoriu.
Instanţa supremă a decis atunci excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe, printre care „declaraţii” ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale, rapoarte ale Parlamentului, un punct de vedere de la SRI sau documente de arhivă de la MApN.
În august 2022, fostul procuror general Gabriela Scutea anunţa retrimiterea la Instanţa supremă a dosarului Revoluţiei, după refacerea rechizitoriului de către procurorii militari.
După şase luni, un judecător de cameră preliminară de la Instanţa supremă a decis că nu este de competenţa acestei instanţe să judece acest dosar şi l-a trimis la Curtea de Apel Bucureşti.
Conform rechizitoriului, Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obţinerea legitimităţii populare, menţinerea şi consolidarea puterii politice deţinute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi, astfel, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.
De asemenea, aceleaşi fapte ale lui Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, ora 16,00 – 30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României, susţin procurorii.
CITEȘTE ȘI: Fabrica Guban din Timişoara, o legendă vie
Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menţinerea şi consolidarea puterii politice obţinute, dar şi legitimarea în faţa opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
Conform Parchetului, general (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operaţiunea de inducere în eroare a opiniei publice.
Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială şi politică, lupte de stradă, demonstraţii cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timişoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureşti şi alte oraşe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidenţial Nicolae şi Elena Ceauşescu, la data de 22 decembrie 1989 (ora 12,06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceştia şi sfârşitul dictaturii comuniste în ţara noastră.
Parchetul precizează că, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României a fost declanşată, cu intenţie, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate.
Împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese şi răniri de persoane, au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.
Activitatea de cercetare s-a declanşat chiar în ziua de 22 decembrie 1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului Apărării, generalul Vasile Milea.
Ulterior, urmare situaţiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga ţară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele şi localităţile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împuşcare a unor persoane, respectiv reţinerea unor participanţi la demonstraţiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.
În timp, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimişi în judecată şi condamnaţi sunt foştii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR şi foşti miniştri.
Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.
