În trei luni, 30 de infracțiuni au fost săvârșite în mediul școlar din Timiș. Familia este primul factor educativ al copilului.
În perioada octombrie-decembrie 2022, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș au fost sesizate 30 de infracțiuni săvârșite în incinta și în zona adiacentă a unităților de învățământ timișene.
Dintre acestea, 23 au fost infracțiuni de lovire și alte violențe, purtare abuzivă – două, o infracțiune de furt, două infracțiuni de portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, o agresiune de natură sexuală și una de amenințare. Potrivit IPJ Timiș, 18 din cele 30 de infracțiuni au fost sesizate în mediul urban.
CITEȘTE ȘI: Profesori ai Universității Politehnica Timișoara, premiați la PatriotFest 2022
Măsurile luate la nivelul IPJ Timiș au constat într-o serie acțiuni și activități educativ-preventive, precum cele de dezvoltare a unui comportament antivictimal, de combatere a consumului de droguri și a violenței, în care au fost implicați mii de elevi și sute de cadre didactice. ”Anul trecut, am avut un proiect-pilot la Școala Waldorf, în care au fost reprezentanți ai majorității instituțiilor cu atribuții în domeniu – poliție, jandarmi, poliție locală, antidrog -, pentru a induce o disciplină în activitatea școlară. Zeci de școli și-au manifestat interesul pentru a se înscrie în acest proiect și probabil că vom extinde la un nivel mai mare acest gen de activități”, a declarat prefectul de Timiș, siguranța şcolară fiind subiect de discuție în cadrul ședinței de lucru a Colegiului Prefectural, din 30 ianuarie.
Astfel de campanii de responsabilizare au fost derulate și anterior, în anii precedenți. Impactul, însă, a fost mic, dovadă că îndeosebi actele de violență și tulburările de conduită înregistrate în mediul școlar continuă să crească. Aflați la o vârstă la care modelele societății intens mediatizate, dar și cele parentale au o influență deosebită asupra dezvoltării personalității, elevii au nevoie de un ghidaj dacă nu individualizat, cel puțin elaborat, de autorități împreună cu specialiști în domeniu, pe tipare similare de comportamente disfuncționale. De ședințe de consiliere de tip ”unu la unu”, necesare în cele mai multe dintre situațiile conflictuale, nu poate fi vorba în condițiile în care unui consilier școlar îi revin cel puțin 800 de educabili.
Pliantele distribuite în școli și clipurile prezentate de oamenii în uniformă sau de cadrele didactice sunt percepute ca atare preț de câteva minute, după care sunt date uitării, fără a produce un efect major la nivel mintal. Peste acest aspect, se suprapune în mod fundamental educația elementară, cea dobândită și perpetuată în mediul familial. Factor esențial în dezvoltarea viitorului adult, cei ”șapte ani de acasă” conturează mecanismul de adaptare al tânărului la normele morale, juridice, civice ale societății, exprimând modul prin care acesta se raportează la cei din jur.
”Este un semnal de alarmă. Nu poți trăi în negare, să spunem că suntem civilizați, că la noi nu se întâmplă nimic, pentru că, după cum vedeți, se întâmplă (…). Rămâne în discuție ce înseamnă <<cei șapte ani de acasă>>, modul în care copiii intră în această viață socială și disoluția autorității școlii și a profesorilor. Cât timp nu mai există mijloace coercitive, cât timp nu mai poți exmatricula un copil – bineînțeles că nimeni nu dorește acest lucru, dar neavând ce să faci, nu poți impune o disciplină. E o discuție extinsă, care ține de rolul școlii, de rolul părinților…”, a subliniat prefectul Mihai Ritivoiu.
Actele de violență nu se limitează, însă, la cele fizice. În mediul școlar, se petrec și acte de violență verbală și psihică. Potrivit datelor publicate de Organizația Salvați Copiii România, în sistemul de educație a fost înregistrată o creștere cu aproape o treime a situațiilor de bullying sesizate, în anul școlar 2021-2022, prin comparație cu anul școlar anterior (10.971 de situații de bullying constatate, față de 7.715). O analiză recentă a organizației arată că bullying-ul în școală ori în clasă și perpetuarea lui în mediul online afectează emoțional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situațiilor de violență fizică și de amenințare sau ale mesajelor umilitoare.
