La o săptămână de la numirea, în 22 septembrie, a noului consiliu de administrație al Societății de Transport Public Timișoara (STPT), membrii acestuia au dispus instalarea lui Constantin Cocheci în funcția de director general provizoriu. Predecesorul dumnealui, Patriciu Rușeț, a fost trecut în poziția de director general adjunct provizoriu.
O demisie venită la țanc
Culmea coincidenței, funcția de director general adjunct tocmai se eliberase prin demisia venită la momentul oportun a lui Natanael Savu, fiul primarului liberal al comunei Șandra, Luchian Savu. Angajat în septembrie 2017 ca analist programator la STPT, tânărul Savu ajungea, în mai puțin de un an, șef serviciu Tehnologia informației, iar după alte câteva luni devenea consilier tehnic al directorului general de la acel moment, Nicolae Bitea.
Ascensiunea lui Natanael Savu a continuat, iar în martie 2019, la 29 de ani (!), a fost numit nici mai mult, nici mai puțin decât director general adjunct. Așa, din pixul actualului inculpat Nicolae Bitea, fără procedura de selecție prevăzută de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Criteriile de competență stabilite de legislație erau anulate de detaliile genealogice din CV-ul tânărului Savu.
Așa cum a fost instalat în funcție, așa a și dispărut din schemă: pe ascuns. Nu-i vorbă, suntem convinși că îl vom regăsi cât de curând pe Natanael Savu într-o altă funcție publică, doar e tradiție de familie. Poate vă mai amintiți de sora lui Natanael, Natalia Savu, care a fost protagonista articolului publicat de ziarul nostru în 6 februarie 2020, “Fata unui primar din Timiș a prins un post într-un minister”…
Interimat prelungit prin încălcarea legii
Să revenim la decizia Consiliului de Administrație al STPT, care, în 29 septembrie, l-a eliberat pe Patriciu Rușeț (simplă coincidență, tot penelist, dar trecut în tabăra “disidentului” Raul Ambruș) din funcția de director general provizoriu, trecându-l în cea de director general adjunct provizoriu, eliberată, cum spuneam, la țanc.
Înlocuirea lui Rușeț n-a fost făcută întâmplător, fiindcă interimatul dumnealui pe funcția de director general depășise cu mult limita temporală impusă de lege. În 22 octombrie 2021, Consiliul de Administrație de la acea vreme al STPT (intrat în pâine în timpul administrației Robu) l-a numit pe directorul de exploatare Patriciu Rușeț în funcția de director general provizoriu, mass-media fiind anunțată și că “Durata mandatului va fi de patru luni, începând cu data de 25.10.2021, până la finalizarea procedurilor de selecție pentru ocuparea postului de director general al Societății de Transport Public Timișoara, conform OUG 109/2011”.
Cu două săptămâni înainte de expirarea termenului de patru luni, CA al STPT a produs o altă decizie (nr. 8 din 9 februarie 2022), prin care s-a aprobat prelungirea cu două luni, adică până în 25 aprilie, a duratei mandatului de director general provizoriu al lui Patriciu Rușeț. Erau invocate în decizie prevederile articolului 64 indice 2 din OUG 109/2011, fără ca respectivele prevederi să fie aplicate ad-litteram. În sensul că acel articol prevede posibilitatea prelungirii cu încă două luni a duratei mandatului “pentru motive temeinice”. Or acele motive temeinice n-au fost menționate în decizia din 9 februarie.
Același consiliu de administrație demarase, în 29 noiembrie 2021, procedura de selecție a directorului general, o formalitate care putea dura maximum șase luni. Doar că, în 16 martie 2022, vechiul consiliu de administrație de orientare penelistă era înlocuit cu un CA provizoriu, alcătuit din membri sau simpatizanți USR ori fideli “disidentului” liberal Raul Ambruș, iar prin decizia nr. 6/26 aprilie 2022 acest nou consiliu de administrație stopa procedura de selecție a directorului general demarată de vechiul CA și declanșa o nouă procedură de selecție.
În aceeași zi de 26 aprilie, noul consiliu de administrație emitea și decizia nr. 5, prin care îi prelungea mandatul directorului general provizoriu Patriciu Rușeț pe încă o perioadă de patru luni, până în data de 26 august 2022.
Este foarte interesant cum procedura de selecție demarată de vechiul CA a fost anulată de noul CA, ca și cum ar fi fost ceva greșit, în schimb, varianta aleasă de fostul CA pentru funcția de director general interimar – Patriciu Rușeț – a fost îmbrățișată cu căldură de noii administratori.
Însă dincolo de această inconsecvență decizională, ceea ce este cu adevărat important este încălcarea OUG 109/2011, care prevede în mod clar că mandatul unui director general provizoriu nu poate depăși – și atunci pentru motive temeinice! – șase luni. Or, cu noua prelungire de patru luni, tânărul Patriciu Rușeț ajungea deja la zece luni de interimat la șefia STPT!
Și asta nu era totul: în 18 august 2022, CA provizoriu a emis decizia nr. 42, prin care îi prelungea mandatul lui Patriciu Rușeț cu încă două luni, până în 26 octombrie! Adică domnul Rușeț urma să cumuleze 12 luni de interimat, dublul perioadei legale! Până la urmă, așa cum am arătat la începutul acestui articol, cele 12 luni au rămas 11, fiindcă noul consiliu de administrație instalat în 22 septembrie l-a mutat pe Patriciu Rușeț pe poziția de director general adjunct, tot provizoriu, aducându-l în locul său pe Constantin Cocheci.
Ce s-a întâmplat cu noua procedură de selecție a directorului?
Era o nouă dovadă de incoerență decizională a administratorilor STPT: din cei nouă membri ai noului CA, șapte făcuseră parte și din CA provizoriu, care, cu o lună înainte, îi prelungiseră mandatul lui Rușeț! Cum de s-au răzgândit aceștia brusc și l-au înlocuit din funcție?! Iar dacă schimbarea ar fi fost cauzată de vreo eroare de management a lui Patriciu Rușeț, cum se explică păstrarea lui pe poziția de director general adjunct, cel care, în absența directorului plin, preia atribuțiile acestuia?!
Și încă o chestiune: care e logica acestei “permutări”, în condițiile în care procedura de selecție a directorului general demarată de CA al STPT în 26 aprilie ar fi trebuit să se finalizeze în 26 octombrie, iar la șefia transportului în comun din Timișoara să fie instalat, după un an de provizorat – parte legal, parte nelegal -, un director cu acte în regulă?
Nu excludem nici varianta ca procedura de selecție începută în 26 aprilie să fi fost, din nou, anulată, iar noul consiliu de administrație – cu șapte membri vechi! – să fi demarat alta, pe modelul deja patentat.
În încercarea noastră de a afla ce s-a întâmplat cu procedura de selecție, l-am rugat, luni, pe purtătorul de cuvânt al STPT, Cosmin Bradu, să ne comunice un punct de vedere oficial. În paralel, l-am interpelat – telefonic, prin SMS și prin mesaj pe WhatsApp – pe președintele Consiliului de Administrație, useristul Sorin Ungurușan. Nici din partea purtătorului de cuvânt, nici din cea a președintelui CA nu ne-a parvenit, până la momentul publicării articolului, vreun răspuns. Domnul Ungurușan nu ne-a răspuns la telefon, dar a citit mesajul de pe WhatsApp, fără să catadicsească să ne ofere o lămurire. Uitasem cât de “transparenți” pot fi oamenii noi din politică…
O mână spală pe alta
În documentarea noastră pe acest subiect, am dat și peste o coincidență cu iz de conflict de interese. Ne referim la următoarea situație: unul dintre membrii comisiei de selecție care a analizat dosarele noilor membri ai consiliului de administrație al STPT este Dorina Otelia Rușeț, nimeni alta decât mama lui Patriciu Rușeț. Cu alte cuvinte, așa cum am arătat mai sus, tânărul Rușeț a fost menținut director general provizoriu timp de cinci luni, prin încălcarea OUG 109/2011, de către șapte dintre cei nouă administratori care, ulterior, au primit girul mamei acestuia pentru a-și ocupa pozițiile în CA al STPT. Iar aceiași membri ai CA, după desemnarea lor în acel for, i-au oferit lui Patriciu Rușeț posibilitatea de a rămâne într-o funcție de conducere importantă și bine plătită, cea de director general adjunct provizoriu.
Nu prea ies calculele
Și ar mai fi ceva. Conform articolului 28, alin. 5 din OUG 109/2011, “în cazul consiliilor de administrație al căror număr de membri se încadrează în prevederile alin. (2), nu pot fi mai mult de 2 membri din rândul funcționarilor publici sau altor categorii de personal din cadrul autorității publice tutelare ori din cadrul altor autorități sau instituții publice”.
Din calculele comisiei de selecție, printre cei nouă membri al CA al STPT se află doar două persoane care intră sub incidența prevederilor articolului 28: Dorin Mădălin Dogaru (angajat la Universitatea de Vest din Timișoara) și Bogdan Popescu (angajat al Primăriei Municipiului Timișoara). Din calculele noastre, în afara celor doi, mai există și un al treilea administrator care se află sub incidența aceluiași articol 28 al OUG 109/2011: Ciprian Simionescu. La descrierea profilului candidatului, în documentul elaborat de comisia de selecție, se menționa doar atât: specializare în domeniul drept.
Conform CV-ului postat pe site-ul STPT, domnul Simionescu este compliance monitoring manager / manager de monitorizare a conformității la Societatea Națională Aeroportul Internațional Timișoara Traian Vuia SA, adică tot la o… întreprindere publică, la care statul român, prin Ministerul Transporturilor, este acționar majoritar. La fel ca la STPT, și la aeroport se derulează aceeași procedură de selecție pentru numirea membrilor consiliului de administrație și a directorilor, prevăzută de OUG 109/2011.
În urmă cu o săptămână, l-am rugat pe același purtător de cuvânt al STPT, Cosmin Bradu, să ne comunice cum de locul de muncă al lui Ciprian Simionescu nu este considerat ca intrând sub incidența art. 28, alin. 5 al OUG 109/2011. Răspunsul primit a fost următorul: “Nu intră sub incidența respectivului articol, deoarece Aeroportul este societate pe acțiuni. Nu este autoritate sau instituție publică”.
Interesant răspuns… Haideți să vedem ce spune OUG 57/2019 privind Codul administrativ la articolul 5 “Definiții generale”, litera w: “instituția publică – structură funcţională care acţionează în regim de putere publică şi/sau prestează servicii publice şi care este finanţată din venituri bugetare şi/sau din venituri proprii, în condiţiile legii finanţelor publice”. Prestează Aeroportul Internațional Timișoara servicii publice și este finanțat din venituri bugetare și/sau din venituri proprii? Juristul STPT este de părere că nu, noi credem că se află într-o profundă eroare.
Să trecem și la Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și să aflăm din articolul 2, litera a ce entități sunt obligate să furnizeze aceste informații: “prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare (…)”.
Din nou, juristul STPT crede că Aeroportul Internațional Timișoara nu se încadrează la entitățile care sunt obligate să furnizeze informații publice, pentru că, ce să vezi, e societate pe acțiuni. Noi, ca jurnaliști, credem că prevederile art. 2, lit. a din Legea 544/2001 se potrivesc mănușă aeroportului.
De dragul discuției, să admitem că noi suntem în eroare și că Societatea Națională Aeroportul Internațional Timișoara Traian Vuia SA este o întreprindere publică, dar nu o… instituție publică. Păi, în cazul ăsta, ce-l oprește pe acționarul STPT, Consiliul Local Timișoara, să populeze consiliile de administrație ale societăților PE ACȚIUNI pe care le tutelează doar cu angajați ai acestor societăți?! Adică la STPT, Colterm sau Drumuri Municipale să apară în CA exclusiv angajați de la Horticultura, Piețe sau Aquatim. Și viceversa.
Nu este vinovat tanarul Savu, ci incompatibilul si demisul primar din Sandra. Primar care are pe toti marii sefi de la judet si guvern si de la alte institutii la „cheremul” dumnealui.
Cel putin asa se lauda !
FELICITARI, ASTEPTAM O ANCHETA SI DESPRE RAMANEREA IN FUNCTIE A PRIMARULUI SAVU LUCHIAN ,DESI ICCJ A HOTARAT DEFINITIV CA ESTE IN STARE DE INCOMPATIBILITATE.
Felicitari ! dl redactor.
Asteptam un articol care are ca subiect DEMITEREA INCOMPATIBILULUI SAVU LUCHIAN , si aducerea la cunostiinta oamenilor toate marsaviile facute in timpul celor 3 mandate .Sa spuna care este numarul facturilor descarcate pe primarie bunurile luate sant in folosinta familiei lui.Au platit bietii cetateni- RUSINE SA-I FIE. DUMNEZEU ii va platii la randu-i , a si inceput.
Gasca din primaria sandra trebuie desfiintata si verificati toti.
De ce soferii primariei plimba pe cucoana primarului la cumparaturi ? Ne facem ca nu vedem, suntem niste oameni lasi, fara spirit cetatenesc! Cand a fost depistat ca a completat acte pentru a primi de 2 ori subventia de la APIA, am tacut cu totii. Iar salariata ce l-a prins pe „excroc” a fost data afara de dl.SAVU. Cand a avariat masina primariei, fiind cu „draguta” in masina, totul s-a musamalizat, iar noi am platit factura.
@anonim
Daca aveti probe pentru acuzatiile mentionate in comentariu, scrieti-mi la adresa de mail [email protected]
D.le Brindescu, probele au fost filmate la acea vreme si cel ce l-a tractat din „sant” poate confirma.
Cand a fost acea mare furtuna peste Sandra, 7 angajati din primarie au fost „urgent” prezenti la primsr acasa sa-i inlocuiasca cateva tigle luate de vant, Dar locuitorii care au suferit mari pagube, cine i-a ajutat? NIMENI !
Felicitări pentru anchetele pe care le faceți! Ați uitat sa menționați și că mama lui Patriciu Rușeț l-a ajutat si sa-si ia diploma, in calitate de director resurse umane la UPT, iar tatăl său, Vasile Rușeț, a fost consilier al lui Robu.