Imobilitate urbană! Planul de fluidizare a traficului, realizat doar pe hârtie

În toamna anului 2016, Primăria Lugoj a lansat un plan ambițios de Mobilitate Urbană Durabilă împărțit pe trei etape de dezvoltare, până în 2030.

Documentul, obligatoriu pentru accesarea de finanțări europene, prevede o serie de măsuri și intervenții pentru fluidizarea traficului în Lugoj pe varianta rutieră, transport public în comun, deplasări pe biciclete și componentă pietonală.

La baza realizării planului a stat un studiu efectuat de o firmă din București, ce a scos în evidență un grad ridicat de poluare în oraș, cauzat de trafic, care în pro­porție de 48% este realizat prin mijloace auto.

Până în 2020 planul prevede realizarea a 14 km de piste de biciclete care să lege zone principale ale orașului: Splaiul 1 Decembrie 1981, Splaiul Bre­diceanu, Bălcescu, Zona Ştrand, Buzia­şu­lui, Titulescu, Pade­şului, Boc­şei, Banatului, Fă­ge­tului – Parcul Copiilor, Ca­rai­man – Tapiei, construirea a 349 de locuri de parcare supraetajate în zona centrală a o­raşului, direcţionarea livrărilor de marfă în oraş şi a colectării deşeurilor comunitare, după orele de vârf și reducerea zonei de tranzit a orașului cu un kilometru, prin descărcarea transportului de marfă pe traseul străzilor Făgetului, Centură, Hezerişului și Timişoarei.

De asemenea, a fost propusă achi­ziționarea a 10 autobuze electrice, amenajarea de stații și construirea unei noi variante de descărcare din Cotu Mic spre oraș între Podul de Beton și pasarela pietonală.

După anul 2020 ar trebui să fie construit un nou pod între cele două poduri rutiere din centrul oraşului, extinderea pistelor de biciclete şi crearea a 600 de locuri de parcare supraetajată.

Din 2023 se trece la pieto­ni­za­rea zonei cuprinse între Primărie, Podul de Fier şi Hotel Timişul şi ridicarea unui alt pod peste Timiş, între străzile Paul Chinezu şi Ştefan Cel Mare. Până în 2030, este pre­văzută construirea celui de-al treilea pod peste Timiş, după podul de cale ferată din Cotu Mic.

Nimic nou în doi ani de zile

După doi ani de la prezentare, nimic concret nu a fost pus în practică, deși Lugojul ar putea atrage până la 18-20 de mi­li­oa­ne de euro. Obiectivele par prea ambițioase și e greu de crezut că vor fi făcute vreodată.

În această vară a fost anunțat un program derulat la nivel național, prin intermediul Guvernului care prevede achizițio­na­rea de autobuze electrice noi, în care au fost incluse 20 de orașe din țară, printre acestea regăsindu-se și Lugojul care a fost cuprins cu 9 autobuze.

Administrația locală își pune mari speranțe în acest proiect, sperând că va putea să în­no­ias­că complet flota pentru transportul public în comun. “În prezent, la Ministerul Dez­vol­tării Regionale și Ad­mi­nistrației Publice se lucrează la cererea de finanțare eu­ro­pea­­nă, apoi mai trebuie să ne dăm și noi acordul. În cadrul programului avem o participare de finanțare de 2%. Autobuzele de 10 metri lungime vor fi pre­văzute cu acumulatori reîn­căr­cabili și vor fi amenajate trei stații de încărcare rapidă și nouă normale”, a spus Francisc Boldea, primarul Lugojului.

Încă de anul trecut, ad­mi­nistrația locală a început demersurile pentru construirea unui pod rutier nou pentru vehicule de 3,5 tone, lângă Podul de Fier, dar proiectul, pentru care s-a făcut studiul de fezabilitate și propunerea variantei de traversare, nu a primit avi­ze­le necesare.

“Nu vom re­nun­ța la acest pod, pentru că este nevoie de el în centrul orașului, nu așa cum s-a propus, să fie ridicat în alte locuri. Este cea mai bună poziție și vom încerca să obținem avizele care ne trebuie”, a precizat Fran­cisc Boldea, primarul Lugojului.

Dificultatea depășirii hățișului birocratic românesc face ca punerea în practică a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă să rămână un proiect greu de urnit și realizat, fie el și parțial.

 

redesteptarea.ro