Fritz îl combate pe Nica prin comparații hilare: ce a avut mai mult succes, schela cu plante sau Expoziția Brâncuși?
Joi, 7 decembrie 2023, a avut loc conferința de presă de închidere a anului Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii. La eveniment au participat reprezentanți ai principalilor finanțatori, adică Ministerul Culturii, Consiliul Județean Timiș și Primăria Timișoara, alături de alți parteneri: Asociația Timișoara CEaC 2023, operatori culturali, sponsori.
Disputa despre cele mai reușite evenimente din programul cultural al anului 2023, a pornit între primarul Timișoarei, Dominic Fritz și președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, vizavi de două obiective cultural-turistice a căror comparație este cel puțin hilară: schela industrială cu plante, intitulată grădina suspendată, din Piața Operei, pompos denumită „Pepiniera – 1.306 plante pentru Timișoara” și expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, găzduită de Muzeul Național de Artă Timișoara.
CITEȘTE ȘI: Carburanții se scumpesc de la 1 ianuarie. Acciza crește de trei ori pe parcursul anului 2024
Dacă schela industrială, o “coproducție” a Primăriei Timișoara, prin Centrul de Proiecte și Ordinul Arhitecților filiala Timiș, a stârnit reacții negative și controverse, atât din motive estetice și ale amplasării cât și din cauza costului imens al închirierii schelei, de peste 350 de mii de euro pentru 9 luni, expoziția operelor lui Brâncuși a fost un regal artistic, unic în ultimii 50 de ani.
Expoziția Brâncuși a beneficiat de împrumuturi de piese excepționale de la Muzeul Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, precum și din colecții particulare.
„Brâncuși: surse românești & perspective universale”, cea mai importantă expoziție dedicată marelui sculptor în ultima jumătate de secol în România, a fost finanțată de Consiliul Județean Timiș și co-organizată în Capitala Europeană a Culturii de către Muzeul Național de Artă Timișoara, o fundație privată și Institutul Francez din România, prin filiala sa din Timișoara.
În ceea ce privește schela industrială cu plante, barele de metal înconjurate cu o plasă de sârmă, au alcătuit o instalație de 26 de metri înălțime cu cinci nivele, structurată pe o fundație improvizată, cu aspect îndoielnic, și la fiecare nivel au fost așezate, pe margine, ghivece cu câțiva pomișori și plante.
„Grădina verticală”, cum a fost ea denumită de organizatori, a avut mai mulți finanțatori și conform datelor oferite de Centrul de proiecte al primăriei, numai municipalitatea a plătit aproape 355.000 euro pentru construirea și întreținerea acesteia. Accesul pe schela ce a tronat în piața centrală din februarie până în decembrie 2023, „pentru a putea urmări întreg ciclul vegetal”, s-a făcut pe bază de tabel, vizitatorii fiind obligați să-și spună numele și să semneze, astfel încât, la o lună de la inaugurare, primarul Fritz anunța, triumfal, că turnul e „un adevărat magnet pentru vizitatori”, fiind vizitat de peste 25.000 de persoane.
Prin comparație, aproape 80.000 de oameni au trecut pragul Muzeului de Artă din Timișoara pentru a vedea expoziția Brâncuși, până la 5 decembrie 2023, un număr care a depășit așteptările organizatorilor, din moment ce la deschiderea de la începutul lunii octombrie 2023, aceștia estimau la 70.000 numărul total al vizitatorilor până la finele lunii ianuarie 2024, cât este aceasta deschisă.
“Eu acum ezit, tocmai pentru că pentru mine efectul este cel al efectului comun cu multitudinea și diversitatea evenimentelor, dar pot să menționez un obiectiv care, cel puțin pe cifre a fost vizitat cel mai mult și dezbătut cel mai mult…pepiniera noastră în centrul orașului a fost vizitat de aproape 200 de mii de oameni…dar e greu să spun acum.. cu supa a fost făcută cu foarte multe ingrediente și e greu să spui că un singur morcov a făcut gustul. Îi dau cuvântul domnului președinte Nica și știu cu ce îmi va răspunde și suntem toți de acord, cu expoziția Brâncuși”, a declarat Dominic Fritz, primarul Timișoarei, la conferința de presă de joi, 7 decembrie.
Replica președintelui CJ Timiș a venit ca o întrebare retorică.
“Credeți că există o comparație între schela din centru și Brâncuși? Eu cred că nu, eu cred că e distanță fenomenală. Nici nu putem să comparăm din punct de vedere estetic cele două obiective, expoziția lui Constantin Brâncuși e ceva unic cu care ne întâlnim o dată în viață, nu știu dacă Timișoara va mai avea această oportunitate în următoarea jumătate de secol, așa cum România nu a avut o astfel de șansă în precedenta jumătate de secol. Așadar comparația e inutilă și cred că trebuie să ne concentrăm pe ceea ce cu adevărat rămâne după acest an fabulos în Timișoara, iar oamenii simpli cred că vor rămâne cu impresia că Timișoara și-a recăpătat importanța tocmai prin această expoziție care a adus renumele Timișoarei la nivel european. Nu știu alt eveniment în cadrul programului cultural care să fi fost pe billboard-urile marilor orașe și capitale europene cum a fost expoziția Brâncuși. Iar faptul că eu, Consiliul Județean, colegii mei, instituțiile care s-au implicat, partenerii care s-au implicat în realizarea acestei expoziții, am fost promotorii acestui eveniment de excepție, nu poate să fie decât un prilej de mândrie și de bucurie fiindcă am făcut ceea ce trebuie”, a declarat pentru Renașterea bănățeană, Alin Nica, președintele CJ Timiș.
daca urcarea pe schela costa 80 lei, cati „vizitatori” ar fi avut? dar daca schela era amplasata undeva unde n-ai fi vazut nimic urcandu-te pe schela si uitandu-te in jur? ca doara nu s-a suit lumea pe schela sa vada plantele ofilite, ci sa vada piata, cladirile, care zau nu-s meritu lu frigz. daca e sa ne luam dupa numarul de vizitatori si atat, orice hypermarket a avut mai multi „vizitatori” decat orice expozitie sau schela. si, are vreo relevanta culturala ori turistica hypermarketu? frigz asta e chiar dus daca face comparatii atat de penibile. dar na, asa se fac kpi la corporatie probabil, nu conteaza relevanta, conteaza sa masori ceva acolo. Doamne feri!
#🤪
Primarul ăsta este un om incult și lipsit de bun simț . Cred are mari lipsuri în ceace presupune un anumit nivel de cultură minimală.
Este o rușine pentru orașul nostru ,nu știe ce să mai facă că să ne prostească in continuare cu declarații penibile care îi pun in evidență lipsa de cultură universală și incapacitatea de a fi un om modest .
Cu cat esti platit de pnl, d-nle Mircea ? Cu cat ?
Domnul meu, ești penibil ,tu colegii tai și scest primar incompetent care își ia salariul de POMANA,fusine
Să-i explice cineva vă rog cocalarului doNiMic SAMUEL fritz că în limba română cuvântul ”cultură” se referă și la altceva decât cultura plantelor de care este el atât de mândru pe persoană psihică.
Ambele atractii au fost populare si vizitate. Nu stiu de ce ar trebui sa concureze una cu alta, daca beneficiul e tot pentru Timisoara.
Dar laodica, acelasi lucru se poate spune si despre Turnul cu plante, ca a fost o oportunitate si ceva unic pentru Timisoara si Romania. Fiecare a vizitat ce a dorit si i-a placut sau nu, si e perfect normal.
Daca e sa imi comunic opinia, fiind un artist si gradinar eu insami : Brancusi mi s-a parut mereu prea overrated pentru noi romanii, ca reprezentant si pentru ce a facut. Nu m-au dat niciodata pe spate lucrarile lui si nici nu m-au pus sa discut cu alte persoane de acestea. In schimb proiectul Turnului a fost ceva mult mai special, aducand elemente noi, dinamice in plan (plantele cultivate regasite in el, atent alese), vii, care se schimbau cu anotimpurile si care infrumusetau o structura. Structura a fost doar un suport, care a ajutat oamenii sa se opreasca, sa se intrebe, sa observe, sa urce mai sus ca sa vada. Asta e o oportunitate speciala. Timisoara insasi avand in istoria ei proprie, 2 mari horticultori Arpad si Wilhelm Muhle care au imbogatit orasul cu ce au adus si cred ca putem sa le onoram turnul cu plante. Brancusi in schimb, nu face parte din istoria Timisoarei, ci lucrarile lui au avut onoarea de a fi prezentate la o expozitie gazduita de aceasta. Tocmai pentru ca structura metalica, m-a provocat sa o explorez, sa admir cladirile dintr-un punct in care nu as fi facut acest lucru cred ca e ceva foarte bun. La fel si discutiile, constructive si nu distructive despre aceasta.
Da, sunt de accord ca nu putem compara ideile fiind foarte diferite, dar nu e frumos sa bagam „sub autobuz” una din ele fiindca nu ne-a placut.