Fostul Liceu de Arte Plastice din Timişoara și-ar putea trăi ultimele clipe

După o perioadă de acalmie, problema demolării clădirii care a găzduit Liceul de Arte Plastice din Timișoara, fostul Liceu Israelit, a fost repusă pe tapet de autoritățile locale. Asociația Culturală „Salvați Patrimoniul Timișoarei” s-a opus de la bun început ideii de demolare a unei clădiri istorice, precum și celei de construire a uneia cu zece etaje lângă primărie.

De asemenea, și filiala Timiș a Ordinului Arhitecților din România și-a exprimat poziția în ceea ce privește declasarea Liceului de Arte Plastice, în vederea demolării.

Conform documentației urbanistice intitulate „Mixed use – Zona Centrală, Timişoara. Construire clădire cu funcţiuni mixte: locuire colectivă, activităţi administrative, de administrarea afacerilor, financiar-bancare, comerciale (terţiare), culturale, de turism, parcaj colectiv public şi privat” se preconizează demolarea clădirii fostului Liceu de Arte Plastice.

Această inițiativă este justificată prin intenţia derulării unei investiţii private pe terenul respectiv și susținută prin parteneriatul dintre Primăria Timișoara și Fundația Caritatea, ce promite indici de dezvoltare dificil de obținut în alte condiții.

 

Un precedent îngrijorător

„Oportunitatea investiţiilor în zonele istorice este în afara oricărei discuţii, făcând parte din strategia de dezvoltare a Timişoarei. Revitalizarea cartierelor istorice depinde de activarea spaţiilor şi terenurilor nefolosite, de reabilitarea imobilelor istorice şi de atractivitatea pentru iniţiative sociale, culturale şi economice. În aceeaşi măsură însă supravieţuirea zonelor istorice depinde de păstrarea și fructificarea patrimoniului imobil.

Oraşe care au pierdut acest patrimoniu depun eforturi uriaşe pentru a recupera ce se mai poate şi pentru a rememora ceea ce au pierdut, în forme contemporane. Intenţia declasării unui monument istoric listat și a demolării creează un precedent îngrijorător, care arată că lista monumentelor istorice nu are nici o valoare.

Ca organizaţie profesională de interes public, ne-am opus parteneriatului dintre Primăria Municipiului Timişoara şi Fundația Caritatea – document ce promite indici urbani ce nu respectă reglementările urbanistice în vigoare şi am reacționat de oricâte ori au fost aduse în discuţie proiecte care au pus în pericol patrimoniul istoric.

Discursul administrației cu privire la identitatea construită a Timişoarei este important să urmărească constant și echilibrat interesul public, al comunității locale actuale și viitoare. Conform noului Plan Urbanistic General, situl rămâne protejat, fiind posibilă densificarea acestuia în anumite condiţii.

Regimul de înălţime este limitat astfel: „pentru clădirile cu funcţiuni deosebite şi aflate în poziţii urbane privilegiate (dominante), prin PUZ se pot stabili regimuri de înălţime mai mari, fără a depăşi 25 de metri în punctul cel mai înalt, pe o lungime de faţadă de cel mult o treime din totalul lungimii de faţadă către domeniul public”.

Întregul concept al noului PUG, în zona respectivă, pleacă de la necesitatea păstrării patrimoniului istoric. Ca urmare, profilul stradal pe traseul Inelului 1 de circulație este astfel adaptat în dreptul amplasamentului încât să nu necesite o demolare parțială sau totală a acestuia.

Ca membri ai Consiliului Teritorial al Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Timiș, susţinem integritatea patrimoniului imobil din Timişoara. Recomandăm analizarea unor soluţii alternative, sustenabile atât pentru investitor cât și pentru oraș, care să profite de existenţa clădirilor protejate din cvartal, să nu afecteze negativ structura urbană a zonei și să respecte reglementările prevăzute de noul PUG.

Solicităm administraţiei publice locale să retragă orice formă de susţinere pentru scoaterea Liceului de Arte Plastice din Timișoara de pe lista monumentelor istorice şi să îşi asume liniile strategice aprobate prin Planul integrat de acţiune pentru cartierele istorice din Timişoara şi Masterplan – Strategia de dezvoltare spaţială a Municipiului Timişoara”, se arată în comunicatul Ordinului Arhitecților din România – filiala Timiș.

 

Primarului îi place

Conform celor declarate până în prezent, primarul Timișoarei, Nicolae Robu, este de acord cu proiectul, pe care îl consideră foarte bun. Cât despre clădirea vechiului Liceu Israelit, aceasta nici măcar nu e monument, consideră primarul, și nici nu a fost proiectată de arhitecți, ci de ceva ingineri de la acea vreme, de parcă ar fi o rușine să fii… inginer. Tot lui Robu i s-a spus de către unii arhitecți că acea clădire nu ar avea nici o valoare. În mare, primarul consideră că s-ar face un pas înainte spre modernizarea Timișoarei cu acest proiect.

Într-adevăr, deşi clădirile propriu-zise nu sunt clasificate drept monumente istorice, terenul este situat în zona istorică protejată „Ansamblul urban II”, cod LMI TM-II-a-B-06100. Acesta este motivul pentru care, încă din anul 2014, Fundaţia Caritatea a cerut Direcției pentru cultură Timiș declasificarea proprietăţii, pentru a putea fi demolată. Deocamdată, această solicitare nu a fost aprobată.

 

Ce a fost și ce se dorește?

Liceul Israelit din Timişoara a fost o unitate de învăţământ a comunităţii evreieşti din Banat, care a funcţionat între anii 1919-1948, având un număr de circa 700 de elevi. Avea patru clase gimnaziale pentru fete, opt clase de liceu teoretic pentru băieţi şi opt clase de liceu comercial (tot pentru băieţi). După 1948 în clădire au funcţionat Liceul de Sport şi Liceul de Arte Plastice.

În 2003 clădirile liceului au fost restituite Fundației Caritatea, care în 2014 le-a vândut ca teren cu câteva milioane de euro. Actualul proprietar doreşte o dezvoltare urbană care presupune demolarea clădirilor.

Proiectul întocmit de arhitecții Vlad Gaivoronschi şi Ioan Andreescu propune ca pe întreaga suprafaţă să se realizeze o construcţie unitară din beton şi sticlă, în regim de parter şi mezanin pe toată suprafaţa şi zone largi cu cinci etaje (regim de înălţime P+5), iar spre vest, vizavi de primărie, un bloc cu zece etaje (P+10), rezultând o suprafaţă construită desfăşurată de 31.600 mp (de zece ori mai mare decât suprafaţa actuală).