Filiala din Timișoara a Academiei Române este condusă de primul academician din domeniul ingineriei civile din țară

Filiala din Timișoara a Academiei Române este condusă de primul academician din domeniul ingineriei civile din țară.

Despre cea mai prestigioasă instituție de recunoaștere a reușitelor profesionale de vârf, Academia Română, se vorbește mai puțin în spațiul public, căci într-o societate a profitului imediat, rigurozitatea, trăsătură caracteristică entităților erudite, se înfățișează ca o rânduială îndepărtată preocupărilor noastre primare.

Dar dintr-un oraș care, de-a lungul istoriei, a stat de multe ori pe podiumul progresului inițat atât la nivel individual, cât și colectiv, cum este Timișoara, nu putea să nu ia ființă o filială a Academiei Române, al cărei sediu se află în București.

Se întâmpla în urmă cu circa șapte decenii. În țară, mai există filiale la Cluj și la Iași.

De-a lungul vremii, o pleiadă de personalități din Banat, dedicate științei și cercetării din diferite domenii, membre ale înaltului for, și-a pus amprenta în rândul celor mai mari valori intelectuale ale românilor.

În prezent, filiala din Timișoara numără patru academicieni – președintele filialei Dan Dubină, primul academician din domeniul ingineriei civile din țară, Ioan Păun Otiman (inginer agronom și economist), Ion Boldea (inginer), Ladislau Vekas (fizician), cinci membri corespondenți – Zeno Gârban (biochimist), Vasile Marinca (inginer și matematician), Radu Emil Precup (inginer și matematician), Liviu Marsavina (inginer), Petru Urdea (geograf) și un membru de onoare – Iosif Ștefan Drăgulescu (medic).

Filiala din Timișoara coordonează activitatea Institutului de Studii Banatice ”Titu Maiorescu”, a Centrului de Cercetări Tehnice Fundamentale și Avansate, a Centrului de Cercetări pentru Dezvoltarea Rurală Durabilă a României, a Observatorului astronomic, dar și a altor institute cu personalitate juridică dar arondate Academiei, cum este, de exemplu, Institutul de Chimie ”Coriolan Drăgulescu”.

Fundamentată pe principalele sale roluri în comunitate – for de consacrare, pilon important al cercetării din România și participant activ în viața societății, activitatea instituției se extinde atât la nivelul cercetărilor, cât și a simpozioanelor desfășurate pe teme de însemnătate din sfera culturii și a științei.

Academia Română, structurată pe secții de specialitate, a reunit, de la începuturi şi până în prezent, peste 1.700 de membri – fondatori, titulari, corespondenți și de onoare, din ţară şi din străinătate. În prezent, de statutul de membru se bucură în jur de 160 de persoane. Doar membrii titulari devin academicieni și de obicei sunt aleși dintre membrii corespondenți.

Președintele Filialei Timiș a Academiei Române, academicianul Dan Dubină, a explicat că drumul spre obținerea titlului de academician presupune nu doar un parcurs profesional de excepție, ci ține și de o serie de factori extrinseci:

”În primul rând, se ia în considerare palmaresul profesional al candidatului. Se pot face propuneri de către academicieni și filiale, ele pot veni chiar și din partea universităților sau a institutelor de cercetare. Dosarele candidaților se trimit la secțiile Academiei.

Dacă dosarul se trimite prima dată unei filiale, el este analizat într-o primă etapă, dar apoi este trimis tot la București. O astfel de propunere trebuie susținută de regulă de doi membri ai Academiei, care pot fi corespondenți sau titulari.

Dosarul este analizat în cadrul secției Academiei și trebuie să aibă cel puțin 2/3 din voturile membrilor secției respective.

Dosarul este înaintat apoi prezidiului Academiei. Prezidiul validează propunerea, după care este votată, secret, în cadrul Adunării Generale.”

Deținerea titlului de academician care presupune, firește, o înaltă conduită profesională este cea mai prestigioasă recunoaștere românească acordată unui creator sau om de știință. ”Titlul de academician este o formă de consacrare a unei persoane într-un anume domeniu științific.

Dar trebuie să spunem că Academia Română s-a înființat în primul rând cu misiunea de păstrător și dezvoltator al limbii române.

Ceva mai târziu, au început să vină și membri din științele exacte.

Pentru mine, titlul de academician are o semnificație aparte, pentru că sunt primul, și acum singurul, membru titular, chiar și la momentul în care am fost corespondent, în ingineria civilă”, a mărturisit Dan Dubină.

Academicianul Dan Dubină s-a născut în anul 1950, având origini bănățenești dinspre mamă și basarabești din partea tatălui.

Deși este la pensie, președintele Filialei din Timișoara a Academiei Române își continuă atât activitatea de cercetare, dezvoltată, după anii ’90, cu echipe multidisciplinare, inclusiv cu parteneri din străinătate, cât și pe cea didactică la Catedra de construcții metalice și mecanica construcțiilor din cadrul Universității Politehnica Timișoara, al cărui absolvent este.