Festivitatea de deschidere e evenimentului Smart Diaspora 2023, la Opera Națională Română din Timișoara.
Ceremonia de deschidere a Conferinței „Smart Diaspora 2023 – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat” a adus luni, 10 aprilie, pe scena Operei Naționale Române din Timișoara numeroase personalități publice în fața unei audiențe numeroase, constituită, în mare parte, din cercetători și membri ai comunităților academice sosiți din România, din diasporă și din Republica Moldova.
Programul artistic al serii a fost oferit de orchestra Facultății de Muzică și Teatru a Universității de Vest din Timișoara, cu participarea violonistului Alexandru Tomescu, sub bagheta dirijorului Sebastian Felea.
Spicuim din discursurile oficialilor care s-au adresat, în ziua deschiderii, celor aproximativ 1.300 de participanți, dintre care circa 600 prezenți în sala Operei, atât cât a permis capacitatea locurilor:
Rectorul UVT, Marilen Pirtea, președintele în exercițiu al Alianței Timișoara Universitară: ”(…) Aici este Timișoara. În această clădire, este kilometrul 0 al renașterii democrației în România. Haideți, împreună, să facem din aceste zile, momentul 0 al renașterii speranței, al renașterii dinamismului societal care să ducă România acolo unde îi este locul. (…) Adevărata știință, adevărata cercetare se face acolo, în biblioteci, în laboratoare, la computere, pe terenurile de cercetare. Administrația decidentă a înțeles nevoile noastre și va lua cele mai bune măsuri ca să pună în lumină talentul și potențialul dumneavoastră. Vă invit, dragi decidenți, ca după aceste zile ale conferinței, concluziile care au rezultat din mințile geniale ale peste 1.000 de cercetători, toți vorbitori de limba română, să fie cât mai grabnic puse în aplicare și să găsiți cele mai bune soluții pentru a le da mai multă putere, mai multe resurse, cu mai puțină birocrație! (…)”
CITEȘTE ȘI: Apel către primari să înscrie UAT-urile pe ghiseul.ro. Timișul ocupă un loc codaș la digitalizarea serviciilor publice
Consilierul prezidențial Diana loreta Păun, dând citare mesajului transmis, cu acest prilej, de președintele României: ”(…) Edițiile anterioare ale conferinței au generat proiecte de colaborare cu impact pe termen lung și sunt convins că rezultatele vor fi pe măsură și în acest an. (…) Am acordat Înaltul patronaj acestei manifestări științifice de excelență ca o recunoaștere a continuității dovedite în demersul ambițios de a conecta cercetătorii români din jurul lumii. În aceste zile, aici, la Timișoara, știința și inovarea nu vor ține cont de granițe. (…)”
Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă: ” (…) În curând se vor afișa rezultatele și se vor contracta 120 de granturi de peste un milion de euro destinate cercetătorilor din diaspora, români și străini. Împreună și alături de cercetătorii din România, din ce în ce mai mulți și mai buni, vreau să vă rog să creați o masă critică a excelenței, o masă critică necesară unei schimbări de paradigmă, o masă critică necesară pentru o translație a economiei românești dinspre producția simplă bazată pe know-how extern înspre o producție bazată pe cercetare, dezvoltare și inovare autohtone, care să ne ducă acolo unde noi, românii, merităm. (…) În această seară, vreau să fac două anunțuri.
Primul, adresat domnului ministru Burduja, pe care-l rog să constituie un grup de lucru interministerial astfel ca, în cel mai scurt timp, să debirocratizăm modul de chestionare a granturilor pentru cercetare. Nu este acceptabil ca un cercetător german să poată achiziționa un reactiv în cinci ore, iar un cercetător român, în cinci luni. (…) Cercetătorii trebuie să stea în laboratoare, să se preocupe de conținutul activităților de cercetare, așa cum menționa și domnul rector Pirtea, de diseminarea rezultatelor, de concretizarea și exploatarea acestora prin start-up-uri sau spin-off-uri, nu să piardă timpul cu hârtii și să se scufunde în birocrație. Al doilea anunț (…): Vă rog ca în urma desfășurării lucrărilor Smart Diaspora, ascultându-i pe cercetătorii de elită ai României, să propuneți cinci domenii prioritare în știință, domenii pe care să le aprobăm în Guvern și să le finanțăm prioritar (…)”.
Fostul președinte al României, Emil Constantinescu: „(…) Astăzi, la un an după invazia Rusiei în Ucraina, care a marcat intrarea într-un nou război rece mondial, a unui război regional sângeros și amenințării unui război nuclear, nu știm cum va fi lumea de mâine. Știm doar că nu va mai fi cum a fost. În aceste condiții, suntem presați să construim în regim de urgență o viziune românească asupra viitorului țării noastre, a Europei și a lumii, în care va trăi generația mileniului III. (…) Oricât de bune intenții ar exista, ele nu pot veni numai din partea mediului de afaceri presat de realizarea anuală a profitului pentru acționari sau din partea mediului politic presat de scadențele electorale. Este momentul asumării responsabilității civice de către mediul academic în fața unor provocări majore, precum inteligența artificală, robotizarea, asigurarea rezervelor de minerale criptice și strategice și mai ales apărarea valorilor morale și culturale puse în pericol (…).”
Ministrul educației, Ligia Deca: ”(…) Aș vrea să vă ilustrez două dintre ideile dumneavoastră care au devenit realitate în noul pachet legislativ. De exemplu, internaționalizarea, în adevăratul sens al cuvântului, în învățământul superior devine o prioritate strategică. Se înființează programul național pentru internaționalizarea universitară și în cadrul său vorbim despre facilități pentru cercetători și profesori din diaspora, vorbim despre împuternicirea universităților pentru a-și putea atinge misiunea nobilă, vorbim despre stimularea și atragerea creierilor importate din toată lumea pentru a veni și a vedea valoarea universităților românești. De asemenea, vorbim despre cum putem valorifica mai bine potențialul extraordinar pe care dumneavoastră îl reprezentați în diaspora alături de colegii dumneavoastră din țară. În cadrul aceluiași program, sprijinim universitățile românești în demersul lor de a face parte din rețele de universități europene. Acest instrument, pe care deja îl cunoaștem cu toții, are și o misiune identitară: de a construi cetățenia europeană. (…) A doua idee, pe care tot dinspre dumneavoastră am primit-o, este un program național de sprijinire a învățării științelor exacte, a ingineriei și a matematicii, care vine în completarea programului similar din sistemul preuniversitar. Sprijinim în universități dezvoltarea de laboratoare, centre de cercetare, programe de studii multidisciplinare, resurse de învățare, programe de mobilitate, dar și atragerea de cadre didactice. (…)”
Ministrul cercetării, digitalizării și inovării, Sebastian Burduja: ”(…) O țară este suma oamenilor ei. Uitându-mă către această sală și către acest eveniment remarcabil, istoric, cred că este cel mai bun răspuns la toate îndoielile pe care le putem avea cu privire la viitor. Avem un talent aparte să ne îndoim de propriile noastre forțe, dar această imagine este răspunsul cel mai bun pe care România îl dă tuturor necredincioșilor în viitorul nostru. (…) Cred că țara asta are cea mai importantă materie pe care o dorește orice țară: materia cenușie (…). Românii din diaspora înseamnă nu doar posibilitate de a avea acces la aceste valori, dar și conectarea României la piața globală a ideilor. (…) Aici, la Timișoara, s-a născut România liberă, prin curajul faptelor, aici, la Timișoara, se naște România viitorului, prin strălucirea minților”.
Ministrul educației și cercetării din Republica Moldova, Anatolie Topală: „(…) Este un privilegiu să fiu, astăzi, prezent, în mijlocul dumneavoastră și să admir forța intelectuală a oamenilor de știință din România și din dispora românească. Vă mulțumesc pentru invitație și mă bucur mult că în fiecare dintre workshop-uri acestui prestigios eveniment, participă cercetători din Republica Moldova. (…) Accesul la infrastructură de cercetare din România și granturile comune sunt un sprijin enorm care adaugă valoare la ceea ce facem noi pentru a sprijini tinerii să vină înspre știință și să ofere oportunități pentru oamenii de știință din Republica Moldova să se implice în proiecte internaționale din domenii-cheie. (…)”
Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Franceze în România, Laurence Auer: ”(…) Diaspora română este una din cele mai educate din lume. (…) Am încredere că va contribui într-un mod determinat în domenii precum educația, sănătatea și inovarea. (…)”
Vicepreședintele Academiei Române, Mircea Dumitru, cu mesajul președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop: (…) Știința și aplicațiile ei tehnologice sunt universale. Culturile, în diversitatea lor fascinantă, sunt locale, au o rădăcină foarte puternică în solul național. Ține de noi toți să găsim o soluție de echilibru între aceste tendințe, care s-ar părea că sunt destinul nostru. (…) Vrem să continuăm spiritul Timișoarei, al acestor întâlniri (…), în care ne dorim să consolidăm faptul de a aduce înapoi în țară cercetare valoroasă, de a stabili conexiuni academice care aduc colaborare pe termen lung, de a impulsiona reconfigurarea mecanismelor, structurilor care administrează știința pentru a reduce în mod substanțial birocrația universitară (…) și nu în ultimul rând de a-i ajuta pe cei tineri de a se lansa în carierele lor. (…) ”
Mitropolitul Banatului, Înaltpreasfinţia Sa Ioan Selejan: ”(…) Cei ce-ați venit de departe… văd că nu l-ați mai adus cu dumneavoastră pe Brâncuși… Brâncuși nu se studiază nici în matematică astăzi, nici în filosofie, deși a plecat dintr-un sat, din Hobița Gorjului, și a ajuns la Paris și a văzut că infinitul era pe orizontală: zero plus infinit, zero minus infinit. A luat partea aceasta de axă, de zero la plus infinit, a ridicat-o pe verticală, la 90 de grade, și așa a reușit să sculpteze, să atingă neatinsul infinit, făcându-l scară pentru ostașii români morți, jertfiți pentru patrie (…). De la Brâncuși, infinitul, în ochii lumii, este și viu. Cred că și dumneavoastră, pe unde studiați și lucrați în universitățile din lume, s-ar putea să găsiți multe axe încă lăsate în jos. (…) Fac apel la inteligența românească, ca din cele 11 axe în care se studiază spațiul astăzi, să denumească o axă ”O R”, ” O România”. Ajutați-ne, iubiți frați de cinste ai inteligenței românești, să ridicăm această axă spre verticală a spațiului, a conștiinței neamului nostru românesc.(…) Profit de faptul că se află aici și domnul prim-ministru, și doamna ministru al învățământului…, poate-poate, găsim în această lege a învățământului o discriminare pozitivă pentru aceste minți, care mă mir cum de nu se rup balcoanele, atât de grele sunt… Pentru aceste minți, dacă nu am putea face o discriminare pozitivă pentru acești români de excelență, să vină să predea în instituțiile de învățământ românești un semestru, un curs… Pentru că numai așa putem să ridicăm nivelul acestei țări. De ce credeți, dumneavoastră, că unele țări ca Olanda acordă atâtea burse tinerilor din România? Nu mai au copii? Dar de ce? Pentru că cele mai strălucite minți românești îi îimping în sus pe profesorii de la universitățile de acolo (…).”
Președintele Consiliului Național al Rectorilor, fost ministru al educației, Sorin Cîmpeanu: ”(…) Timișoara, un oraș cunoscut pentru multiculturalism, cunoscut pentru caracterul multietnic, cunoscut pentru toleranță și integrare și mai cu seamă, cunoscut pentru schimbare, iată, în a doua ediție, după cea din 2016, vine să ne arate schimbări importante (…). Din anul 2016, de la precedenta ediție organizată tot de Timișoara, sistemul de învățământ superior de cercetare din România a făcut progrese. (…) Mult mai multe universități sunt prezente în top-urile internaționale, pe poziții mai bune. Avem universități românești reprezentate în 14 alianțe europene, din cele 44 de alianțe europene câte funcționează în total. (…)”
Președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica: ”(…) România a avut, în ultimii 20 de ani, cea mai mare creștere economică dintre toate țările care compun Uniunea Europeană. (…) Chiar și așa, peste 4 milioane de români, buni profesioniști, susțin economii importante ale statelor europene și nu numai, din membri de seamă ai comunităților academice și științifice, contribuind la progresul acestor țări. Valorile românești ne reprezintă cu onoare țara în lume, dar România trebuie să fructifice așa potențial prin dezvoltarea creierelor care au plecat din țara noastră, iar promovarea acelei hărți a creierelor sau evenimente de înaltă ținută, cum este acesta, sunt liante între acești profesioniști și țara de origine. (…) În această sală, avem miliarde de euro, pentru că bogăția nu rezidă neapărat în câți bani ai în buzunar, ci mai degrabă în ceea ce știi să faci. Diaspora științifică este oglinda națională, iar rețelele intelectuale de excelență pot contribui nu doar la imaginea țării, ci în măsura în care potențialul acestor rețele este valorificat, mai ales la bunăstarea și dezvoltarea noastră economică, ca și stat. (…)”
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz: ”(…) Timișoara este un oraș cu o experiență de secole în inovare. Timișoara a știut întotdeauna cum să profite de diversitatea ei pentru a inova, pentru că a știut foarte bine că doar o inovare aduce prosperitate. (…) Timișoara a prosperat tocmai cu performanța unor oameni veniți din diaspora unor alte țări și, în același timp, a contribuit la performanța Europei cu oameni născuți în Timișoara și plecați altundeva. (…) Atunci când reușim să ne conectăm la dialogul de idei care se întâmplă în Europa, uneori nu contează unde te afli fizic într-un anumit moment. (…) Diaspora României este și o sursă de inspirație cu adaptabilitatea ei, cu creativitatea ei peste tot în Europa (…) și duce mesajul și experiența din România în tot continentul și în toată lumea. (…)
Știința nu se poate face fără valori. (…) În vremuri în care adevărul însuși este contestat, știința bazată pe valori comune, pe libertate, pe respect devine din ce în ce mai importantă. Într-un oraș ca Timișoara s-a murit pentru aceste valori. Este un oraș care sper că vă poate inspira să mergeți mai departe pe acest drum, să duceți valorile României, să duceți valorile Europei, să aduceți spiritul conectivității în lume (…)”.
Reprezentant al diasporei române, Lucian Brujan: ”(…) România are una dintre cele mai mari diaspore din lume, raportat la numărul total de oameni care se identifică cu România. (…) Suntem cam circa 5 milioane de diasporeni, dintre aceștia, noi, diaspora academică, suntem între 0,1 și 5 la sută în cel mai fericit caz. Deci nu suntem reprezentativi pentru diaspora. Însă suntem, cu siguranță, ambasadori ai României în lume. (…) Cred că acești ambasadori au reușite cu care ne putem mândri. (…) Migrația nu este doar un fenomen statistic, migrația este un fenomen emoțional. Noi nu am fi aici dacă n-am avea o legătură emoțională cu România. (…) De ce noi, românii, care suntem considerați ingenioși, deștepți, nu putem să transformăm un aparent dezavantaj, această emigrare în masă, într-un avantaj? De ce să nu materializăm noțiunea de diasporă academică globală într-un concept de succes, nou, marca <<Made in România>>? De ce să nu ne folosim de metodele digitale și să dăm drumul unei circulații a inteligenței? (…)”
Directorul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), Adrian Curaj: ”(…) Vă mulțumesc fiecăruia dintre dumneavoastră și dumneavoastră împreună, pentru că ați găsit energia și motivația să fiți, astăzi și săptămâna aceasta, pentru că este una deosebită, împreună cu noi. (…) Ce forță fantastică, împreună cu dumneavoastră, am reușit să aducem aici! (…) Simt că visul frumos, din 2008, atunci când am organizat pentru prima dată această conferință, care spunea că noi, cei din România, împreună noi, care suntem peste tot în lumea asta, colaborând putem face diferența, este un pic mai aproape de realitate. (…) ”.
Conferința ”Smart Diaspora” este organizată, în acest an, de Alianța Timișoara Universitară, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și egida Guvernului României, Ministerului Educației și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, UEFISCDI în parteneriat cu Academia Română, având sprijinul unor parteneri din sectorul privat.
Scopul acestui eveniment, care se derulează între 10-13 aprilie, este de a crea un spațiu al dialogului și al colaborării între cercetătorii români, indiferent de locul unde trăiesc și lucrează, continuând seria întâlnirilor comunității științifice românești din țară și străinătate începută în anul 2008.
La conferință participă persoane marcante din comunitatea academică și științifică recunoscute pe plan internațional, precum și reprezentanți ai autorităților publice și mediului de business românesc, pentru a împărtăși idei și soluții dezbătute în cadrul unor sesiuni în plen și workshop-uri exploratorii.
