Fermierii timișeni cer măsuri anti-secetă mai hotărâte

Promisiunea ministrului agriculturii, Adrian Oros, că se vor acorda despăgubirii pentru fermierii afectați de secetă le dă acestora un dram de speranță, dar cu toții și-ar dori mai multe clarificări. Nu e clar, de exemplu, care va fi momentul evaluării daunelor provocate de lipsa apei în sol, deși după cum a lăsat mai-marele agriculturii să se înțeleagă, momentul ar putea fi în perioada recoltării.

Cert este că în această perioadă, prin instituțiile din subordine, ministerul a trecut la primele evaluări și probabil va clarifica în perioada care urmează timingul după care vor putea fi făcute constatările oficiale, în urma solicitărilor agricultorilor cărora le sunt compromise parțial sau total culturile.

Un cadru legal a fost creat recent, fiind vorba despre Ordinul comun al ministrului agriculturii, respectiv al internelor nr. 97/63/2020, care instituie un regulament ce stipulează rolul instituțiilor implicate în acțiunile de prevenire, răspuns, evaluare, investigare posteveniment, refacere și reabilitare a zonelor afectate de secetă, cât și condițiile în care fermierii afectați de seceta pedologică pot fi despăgubiți.

Mai precis, regulamentul spune că deținătorii de terenuri agricole ale căror suprafețe cultivate au fost afectate în procent de peste 30 la sută pot depune înștiințări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a căror rază se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în termen de trei zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deținute. Actul normativ mai prevede că înștiințările scrise vor cuprinde datele de identificare ale deținătorului de teren agricol, suprafața totală declarată și cea calamitată estimativ, pe fiecare dintre culturi.

Este de ajuns, însă, noul act normativ pentru rezolvarea problemei? Asociația Crescătorilor de Cereale și Plante Tehnice Timiș consideră că e nevoie de o lege organică, deci de o reglementare cu mai multă forță, așadar parlamentarii ar trebui să se pună iute pe treabă.

”Cerem ca Parlamentul să se întrunească de urgență pentru a elabora o lege referitoare la măsurile de sprijinire a agricultorilor afectați de secetă. Situația este gravă inclusiv la noi, în Banat, iar statul trebuie să intervină concret. Sunt binevenite despăgubirile, dar suntem conștienți că banii din buget sunt puțini și nu vor putea acoperi decât parțial pagubele de pe urma secetei.

E nevoie și de alte măsuri economice pe tot lanțul, de la producție și procesare până la desfacerea produselor agroalimentare. Trebuie ceruți bani și de la UE pentru sprijinirea agricultorilor sau finanțarea altor segmente ale lanțului, până la consumatorul final. Nu putem acționa doar cu măsuri luate de azi pe mâine și trebuie să avem grijă inclusiv de asigurarea necesarului de cereale pentru consumul național”, susține Nicolae Oprea, secretarul executiv al Asociației Crescătorilor de Cereale și Plante Tehnice Timiș.

Echipele de evaluare sunt deja constituite

 ”A fost o toamnă foarte secetoasă, deficitul de apă din sol s-a acumulat între timp și s-a ajuns la acest grad de secetă, de aceea pentru prima dată în ultimii zece ani o să despăgubim pagubele produse de secetă. S-au constituit comitetele pentru situații de urgență, atât la nivel județean cât și la nivel local și acolo unde fermierii anunță, aceste echipe se vor prezenta pentru a consemna cât mai exact care sunt pagubele, astfel încât atunci când vom face despăgubiri să nu creăm inechități.

Unii dintre fermieri doresc ca aceste pagube să fie constatate acum pentru că speră ca în următoarele săptămâni să plouă și să poată să reînsămânțeze cu alte culturi, alții doresc consemnarea pagubelor ceva mai târziu, astfel încât să avem o imagine cât mai completă a dimensiunii acestora. Nu avem o situație exactă, se lucrează în fiecare județ, echipele se prezintă acolo unde sunt chemate, la sfârșitul acestei săptămâni o să facem o primă evaluare pentru fiecare județ în parte și să vedem suprafețele, culturile și gradul de afectare și vom avea niște date mai exacte.

Din datele oficiale, în anii foarte buni, în care au plouat, producția de grâu a României era undeva între șapte și nouă milioane de tone, iar consumul între 2,5 și trei milioane de tone. La porumb, producția era între 12 și 14 milioane de tone, iar consumul de maxim șapte milioane de tone. Sigur, este foarte important ca aceste producții, dacă o să fie diminuate și cu siguranță anul acesta vor fi mult diminuate, să reușim să le ținem în țară pentru a asigura necesarul de hrană în România”, a afirmat recent Adrian Oros.

În altă ordine de idei, o veste bună pentru agricultori este că a doua parte a săptămânii va fi ploioasă, cu cantități de precipitații destul de însemnate, după cum anunță meteorologii. Desigur, mai rămâne de văzut în ce măsură ploile vor reuși să repare daunele produse de secetă mai ales la păioasele de toamnă, dar și la cultura porumbului care nu a pornit deloc sub cele mai bune auspicii din cauza lipsei apei și nu în ultimul rând la pășunile aproape complet uscate ca urmare a calamității.