Observatorul Astronomic din Timișoara a fost fondat în anul 1962 de profesorul Ioan Curea, primul rector al Universității, și aparține de filiala Timișoara a Academiei Române. Pe lângă cel din municipiul de pe Bega, Academia Română mai deține două astfel de Observatoare – profilate pe cercetare și învățământ și care nu sunt publice, la București și la Cluj.
Din anul 2016, director al Observatorului Astronomic Timișoara este dr. Remus Boată. Angajat al instituției din 2003, dr. Boată este cercetător științific gradul III, cadru didactic asociat al Facultății de Fizică din cadrul UVT, membru în Comitetul Național Român de Astronomie.
– Ce anume studiați aici la Observator?
– În momentul de față, tema principală abordată este legată de Soare, mai exact transferul radiației solare prin atmosfera terestră. Practic, realizăm modele matematice și fizice de prognoză și estimare a radiației solare măsurate la sol.
Pe lângă acest proiect, studiem și activitatea solară. Așa cum ați menționat, funcționăm sub egida Academiei Române, filiala Timișoara, fapt care ne-a asigurat și ne asigură o vizibilitate semnificativă în mediul academic național și internațional. Rezultatele cercetărilor noastre sunt publicate în reviste de prestigiu, naționale și internaționale, fapt care arată calitatea superioară a cercetărilor noastre.
– Ce aparatură aveți?
– Instrumentul principal este un telescop sistem Cassegrain, un aparat utilizat pentru observații ale bolții cerești. Aș mai menționa, din dotarea Observatorului de la Timișoara, luneta orizontală fixă dedicată exclusiv Soarelui, razele acestuia fiind captate cu ajutorul unui sistem de oglinzi Celostat.
– Vorbind despre canicula din această vară, o doamnă în vârstă spunea că vom ajunge să credem că Soarele s-a lăsat un pic mai jos, pe Cer… de aceea ne sufocăm de căldură. De ce căldura Soarelui, de la an la an, pare a fi din ce în ce mai greu de suportat?
– Vremea toridă este provocată nu neapărat de Soare, ci mai mult de atmosfera terestră. „Vinovat” pentru perioadele cu temperaturi extreme, mă refer aici atât la iernile geroase, cât și la verile toride, este așa-numitul efect de seră, apărut din cauza mai multor factori, dintre care aș aminti poluarea cu dioxid de carbon. Din păcate, studiile la nivel global arată că situația de acum nu se va îmbunătăți în următorii ani.
– Ați menționat, puțin mai devreme, că tema principală de studiu abordată aici la Obervator este legată de Soare. Cum l-ați descrie, în câteva fraze?
– Soarele este, în primul rând, Steaua sistemului nostru solar, în jurul căruia orbităm împreună cu celelalte planete și alte corpuri cerești mai mici.
E o stea mică-mijlocie, de culoare galbenă, având o temperatură la suprafață de aproximativ 6.000 de grade Kelvin. Dacă nu am avea energia primită de la Soare, viața pe Terra nu ar exista. Această energie pe care noi o primim sub diferite forme, cum ar fi lumină și căldură, este creată în nucleul Soarelui prin mecanismul de fuziune nucleară.
Ca o curiozitate, lumina, când a ajuns la suprafața Soarelui, are apoi nevoie de aproximativ opt minute să ajungă la noi, pe Pământ.
Astfel, putem spune că noi vedem Soarele cum a arătat în urmă cu opt minute. Un interval de timp nesemnificativ, dacă ne gândim la stelele aflate la sute, mii de ani lumină, pe care le vedem, de fapt, cum erau ele atunci. Așa am descrie Soarele științific.
Apoi, mitologic vorbind, Soarele este cel mai venerat corp ceresc din toate timpurile. Ca o concluzie, aș spune că oamenii au cunoscut tot timpul importanța fără margini a Stelei noastre.
– Aveți, la Observator, și acțiuni dedicate publicului larg?
– Fiind un institut de cercetare sub egida Academiei Române, nu avem un program propriu-zis de vizitare. Cu toate acestea, domeniul fiind unul spectaculos pentru publicul larg, am avut de-a lungul anilor o serie de activități de popularizare a științei, care s-au bucurat de interes.
Observatorul poate fi vizitat, cu programare prealabilă, doar de grupuri organizate, cu precădere elevi și studenți. Anul acesta, de exemplu, am avut vizitatori elevi în timpul săptămânii „Școala altfel”, copiii arătându-se deosebit de interesați de activitatea noastră.
