În miezul celei de a doua zi a Salonului „Bookfest”, publicul a avut prilejul de a se întâlni cu două cărți de jurnalistică, ambele publicate anul acesta de ziarista timișoreancă Melania Cincea.
Despre primul volum, intitulat „Compoziţii pe dictafon”, au vorbit Vasile Popovici şi Marcel Tolcea, fiecare dintre ei evidenţiind calităţile textelor ascunse între coperţi.
„Am lipsit mult din ţară şi m-am întors într-o Timişoară care, în capul meu, rămăsese aşa cum o lăsasem: uşor răzvrătită, gata să-şi spună cuvântul şi să iasă în stradă. Am găsit însă o Timişoară burgheză, un pic ipocrită, un pic duplicitară şi temătoare. În acest context… antipatic, am descoperit totuşi în oraş un bărbat şi jumătate, în persoana unei ziariste pe care n-o ştiam, Melania Cincea. Un om foarte curat, care face presă politică şi crede în valori. Această carte de interviuri m-a descumpănit iniţial, căci dialogurile din interiorul ei au subiecte mai degrabă culturale.
Autoarea îi are drept parteneri de discuţie pe Radu Paraschivescu, Andrei Pleşu, Marcel Iureş, Nora Iuga, Mircea Cărtărescu, aşa că mă aşteptam oarecum la întrebări timorate. Nu le-am găsit în această carte scrisă de un om intelectualmente format, un om serios şi care este luat în serios de interlocutori”, a subliniat Vasile Popovici.
La rândul său, Marcel Tolcea a subliniat că Melania Cincea „ştie că o convorbire în scop jurnalistic nu e o trăncăneală, o bârfă, o tacla şi că, dacă ziaristul este bine documentat, poate să fie sceptic, nu obraznic”. La finele lansării, autoarea a adăugat că materialele incluse în volum sunt dintre cele care nu încarcă negativ cititorul şi că lecturarea lor poate fi agreabilă.
Cea de-a doua carte a Melaniei Cincea, „Frăția penal-academică. Cercetarea științifică din penitenciarele României: o investigație jurnalistică” a apărut la Humanitas şi, după cum mărturiseşte ziarista, are drept punct de pornire momentul ianuarie 2016, când DNA anunța începerea unei anchete penale in rem într-un dosar ce viza modul în care sute de deținuți au declarat că au scris, în penitenciar, lucrări ştiinţifice pentru a-şi scurta pedeapsa.
„În decurs de aproape un an, până în toamna lui 2017, am scris câteva articole pe tema aceasta, după ce am verificat mai multe lucrări, alegând în mod aleatoriu autori, edituri şi coordonatori implicaţi în acest scandal. O dovadă a imposturii la scară largă este că fiecare dintre speţele verificate ridică semne de întrebare, iar în cazul multora, există indici de fraudă incontestabili”, a explicat Melania Cincea.
Ambele lansări au fost urmate de sesiuni de autografe.
