Două treimi din maşinile înmatriculate în Timiş sunt bune de dat la casat

Cu perioada de dezbatere publică de-acum încheiată, Ghidul de finanțare pentru Programul „Rabla“ ar putea da doritorilor posibilitatea ca, începând de la jumătatea acestei luni, să-și achiziționeze o mașină nouă.

Aceasta este, cel puțin, promisiunea făcută de ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, potrivit căreia, valoarea totală a programului în acest an este de 220 de milioane lei. Sumă din care 75 de milioane vor fi alocate extensiei „Rabla Plus“, prin care românii pot cumpăra maşini sută la sută electrice.

Din datele oficiale reiese ca „Rabla 2016“, în varianta sa „clasică“, va avea un buget de 145 de milioane de lei, valoarea tichetului fiind, la fel ca în anul precedent, de 6.500 de lei. Până aici, toate bune și frumoase; la casare sunt admise maşinile mai vechi de opt ani, astfel că nu încape teama că programul va duce lipsă de mușterii.

Problema este că estimările Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) arată că pentru ediţia din acest an vor fi scoase din uz numai 20.000 de maşini vechi.

Second-hand-urile sunt la putere

Teoretic, Timișului i-ar reveni o felie apreciabilă din acest tort cu multe roți, parcul de autoturisme al celui mai vestic județ al țării fiind unul dintre cele mai consistente cantitativ la nivel național. Mai mult decât atât, dintre cele peste 200.000 de mașini aparținând șoferilor din Timișoara, Lugoj, Sânnicolau Mare etc. (pe răbojul polițiștilor de la înmatriculări erau înscrise, la începutul anului, 205.647 de autoturisme înscrise în circulație cu plăcuțe purtând inscripția „TM“), două treimi pot fi înscrise fără griji la „Rabla“, căci peste ele a trecut cel puțin un deceniu de la data fabricației.

În plus, starea de lucruri nu dă deloc semne de ameliorare. Pe parcursul lunii martie, de pildă, dintre cele 1.317 mașini nou înmatriculate, doar vreo 50 aveau 2016 drept an de fabricație, alte circa 200 fiind mai noi de opt ani. În rest, doar second-hand-uri datând, în unele cazuri, de dinainte de Revoluție.

Efectul concret al „Rablei“ se anunță așadar a fi, cel puțin în cazul Timișului, unul bine diluat. De altfel, chiar dacă piața mașinilor noi crește, comparativ cu anul trecut, la nivel național ea nu reprezintă o amenințare serioasă pentru segmentul second-hand, în condițiile în care, cu fiecare Dacie nouă, românii înmatriculează cel puţin trei autoturisme Volkswagen rulate.

Mașinile electrice, tratate încă la… timpul viitor

Nu-i vorbă, la fel ca şi în 2015, ediția din acest an a „Rablei“ presupune eco-bonusuri, respectiv de 750 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km, în regim de funcţionare mixt, dar şi pentru automobilele hibrid, astfel încât cumpărătorii vor putea intra în posesia a maximum 9.000 de lei.

În cazul programului „Rabla Plus“ va exista, pe de o parte, o primă de 5.000 de lei acordată celor care vor să cumpere un automobil nou hibrid, iar pe de altă parte, de 20.000 de lei pentru o maşină sută la sută electrică. Noutatea este că persoanele care vor să aplice la „suplimentul“ Rablei nu sunt obligate să caseze o maşină veche. Dacă, însă, acestea își vor da vehiculul la casat având în plan achiziţionarea unei maşini electrice, vor putea intra în posesia unui tichet valoric de 6.000 de euro.

E greu de presupus, totuși, că vânzările de autoturisme de acest tip vor exploda, după ce, anul trecut, în toată țara fuseseră cumpărate mai puțin de 50 de autoturisme sută la sută electrice, căci prețurile acestor mașini rămân ridicate, iar despre o infrastructură adecvată extinsă deocamdată nici nu poate fi vorba.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns