Foto: Eduard Schneider
Chiar dacă în următorii zece-douăzeci de ani nu vom vedea cine știe ce realizări mărețe de suprafață în orașul de pe Bega – cu excepția celor duse la îndeplinire de agenții economici privați, sunt șanse mari ca infrastructura Timișoarei să se dezvolte mai ales în subteran.
Problemele legate de traficul devenit infernal vor fi rezolvate aproape exclusiv prin construirea unor pasaje subterane, aceasta fiind soluția preferată de conducerea municipalității, care a dezvoltat-o la ședința de consiliu local de vineri.
Nu vom avea doar un pasaj prin fața Operei și metrou, ci și alte două pasaje subterane pe sub calea ferată, unul în zona Solventul și altul pe Inelul 4 de circulație. Nu contează că varianta subterană este mai scumpă, argumentul este că trecerile supraterane sunt mai urâte, distrug zona din jur și omoară terenul aferent.
Două mari proiecte ale actualei administrații timișorene au fost aprobate la ședința în plen a consiliului local de vineri, care s-a întins atât de mult în timp, încât era să încurce concertul Filarmonicii „Banatul” de la orele serii.
Unul dintre ele este cel legat de închiderea Inelului 1 de circulație, prin construirea unui pasaj prin fața Operei, pentru acesta fiind aprobat studiul de fezabilitate și trecerea la realizarea proiectului tehnic și a documentației de execuție. Proiectul, menit să degreveze circulația din Timișoara, deja sufocată de transformarea în zonă pietonală a centrului istoric, va costa circa 50 de milioane de euro.
Vestea proastă este că durata estimată de realizare ajunge la peste patru ani, fără să punem la socoteală timpul pierdut, ca de obicei, cu licitațiile, astfel că până prin 2020 sunt puține șanse ca traficul Timișoarei să se desfășoare în condiții mai bune.
Mai mult, reprezentanții Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei susțin că au depus la primărie o solicitare pentru organizarea unei dezbateri publice a acestui proiect, dezbatere care nu a avut loc, astfel că hotărârea ar putea fi ilegală.
Cel de-al doilea proiect legat de subteran este studiul de prefezabilitate pentru obiectivul de investiţii ,,Reconfigurarea traseului de cale ferată pe teritoriul municipiului Timişoara prin introducerea liniilor CF în subteran”, în care este prevăzută construirea unui tunel de zece kilometri.
Consilierii PSD și alți câțiva s-au abținut de la vot, argumentând că nu-și asumă cheltuirea a câteva zeci de mii de euro pentru „iluzia unui megaproiect”, care nu are nici o garanție că va fi realizat vreodată.
În cadrul argumentației sale, primarul Nicolae Robu a spus că pentru a putea obține fonduri este necesară măcar o bază de discuție, adică tocmai acest studiu de prefezabilitate. La acest punct a menționat primarul și alte două construcții subterane care vor începe, în curând, în Timișoara: două pasaje care vor trece pe sub calea ferată în zona Solventul și în cadrul Inelului 4 de circulație.
S-a votat „legea Țoancă”
Proiectul de instituire a unui nou filtru pentru parangheliile romilor din Timișoara, prin necesitatea aprobării evenimentelor și de către Comisia de circulație, a fost aprobat de aleșii locali vineri, chiar dacă nu a avut girul serviciului juridic. Votul s-a dorit un semnal că Timișoara nu este reprezentată de aceste chefuri cu mașini luxoase, haine de firmă și maneliști celebri, care încurcă circulația și deranjează cartiere întregi.
