Deocamdată, seceta este combătută doar prin… regulamente

Seceta severă care afectează agricultura determină autoritățile române, după niște ani de când acestea nu au reacționat, să se pună pe treabă. Avem, astfel, un ordin comun al Ministerului Agriculturii și al celui de Interne privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice.

Mai concret, este vorba despre Ordinul nr. 97/63/2020, care instituie un regulament care precizează atât rolul instituțiilor implicate în acțiunile de prevenire, răspuns, evaluare, investigare post-eveniment, refacere și reabilitare a zonelor afectate de secetă, cât și condițiile în care agricultorii afectați pot fi despăgubiți.

Ce trebuie să facă fermierii afectați

”Deținătorii de terenuri agricole ale căror suprafețe cu culturi au fost afectate în procent de peste 30 la sută din suprafețele destinate producției vegetale depun înștiințări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a căror rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în termen de trei zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deținute”, se specifică în regulament, acesta mai prevăzând că înștiințările scrise vor cuprinde datele de identificare ale deținătorului de teren agricol, suprafața totală declarată și cea calamitată estimativ pe fiecare dintre culturi, cu specificarea dacă terenul în cauză se află în zonă irigabilă.

Demersul este unul lăudabil, în opinia lui Nicolae Oprea, secretar executiv al Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice Timiș, care și-ar fi dorit, însă, pe de o parte, mai puțină birocrației în procesul de constatare și evaluare a pagubelor, dar și o metodologie clară cu privire la acordarea compensațiilor financiare pentru agricultorii afectați.

”Este un lucru benefic faptul că după ani buni avem, în sfârșit, un demers legislativ cu privire la intervenția statului în caz de secetă severă. Este totuși un pas înainte, dar studiind actul normativ se observă prea multă birocrație, cu comitete peste comisii care ar trebui constituite atât la nivel central, cât și județean și local. De asemenea, este bine că s-au stabilit condițiile în care agricultorii afectați de secetă pot solicita despăgubiri, dar rămâne de clarificat modul concret în care aceștia vor putea primi sprijin. Este nevoie, deci, de un următor pas și așteptăm o ordonanță de guvern în acest sens”, consideră Oprea.

Atribuțiile instituțiilor abilitate să intervină

Ministerul Afacerilor Interne îndeplinește, potrivit competențelor, atribuții instituite prin regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, mai precis asigură prin comitetul ministerial propriu pentru sterile de urgență participarea structurilor ministerului la îndeplinirea funcțiilor de sprijin, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, și în același timp informează Guvernul României despre consecințele produse de manifestarea calamității.

Inspectoratele pentru situații de urgență județene au, la rândul lor, următoarele atribuții: transmit prognozele, înștiințările, atenționările și avertizările privind riscul producerii fenomenelor meteorologice având ca efect seceta pedologică în localitățile potențial afectabile, primite de la Centrul operativ al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de la centrele meteorologice regionale; coordonează realizarea sistemelor de atenționare /avertizare a populației în localități și verificarea stării funcționale a acestora; verifică periodic, în teren, împreună cu specialiști din cadrul structurilor implicate, modul de aplicare a măsurilor de prevenire a riscului de secetă pedologică și de limitare a efectelor acesteia, la nivelul autorităților administrației publice locale, instituțiilor publice și operatorilor economici; pun la dispoziția grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice având ca efect seceta pedologică rapoartele operative transmise de către comitetele locale pentru situații de urgență și deținătorii de terenuri agricole afectate; participă la evaluarea fizică și valorică a pagubelor înregistrate în cadrul comisiilor constituite prin ordin al prefectului.

Structuri județene special constituite

Personalul din cadrul autorităților și structurilor implicate în constatarea și evaluarea pagubelor pe timpul manifestării tipului de risc de secetă pedologică este desemnat prin ordin sau dispoziție, de către președinții comitetelor județene pentru situații de urgență.

Comitetele județene se constituie prin ordin al prefectului și se compun din: președinte, care este prefectul județului; vicepreședinți, adică președintele consiliului județean și inspectorul-șef al inspectoratului județean de specialitate, cu atribuții de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilități în realizarea intervenției; secretariatul tehnic permanent, care este asigurat de inspectoratul pentru situații de urgență județean; membri, respectiv șefi de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală și alți manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean care îndeplinesc funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență, precum și manageri ai operatorilor economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență; consultanți, după caz.

Comitetele județene au următoarele atribuții: evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor; analizează referatul întocmit privind suportul tehnic pentru realizarea unor măsuri necesare diminuării riscurilor generate de secetă; analizează și avizează planurile județene pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență.

Primarul are cele mai multe sarcini în comitetul local

La rândul lor, comitetele locale pentru situații de urgență se compun din: președinte, adică primarul; vicepreședinți, viceprimarii;  secretar, în persoana secretarului unității administrativ-teritoriale; membri, reprezentanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții din unitatea administrativ-teritorială, precum și conducători sau reprezentanți ai operatorilor economici din sectorul agricol, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, potențial a fi afectați.

Comitetele locale au următoarele atribuții: informează comitetul județean pentru situații de urgență, prin centrul operațional județean; evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor, informând operativ comitetul județean; declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale; folosesc toate mijloacele existente pentru a asigura avertizarea cu prioritate a deținătorilor de terenuri agricole aflate în zonele de risc la secetă pedologică.

CITEŞTE ŞI: Tudor Ciuhodaru: cum trebuie să procedezi pentru a steriliza corect și a reutiliza masca de protecție

Primarul, în calitate de președinte al comitetului local anti-secetă, are mai multe sarcini: informează fermierii cu privire la necesitatea încheierii polițelor de asigurare facultativă a culturilor agricole pentru calamități; asigură mijloacele necesare și stabilește responsabilitățile pentru avertizarea deținătorilor de terenuri agricole din zonele de risc la seceta pedologică; asigură întocmirea unui plan local de apărare împotriva secetei, afișarea extraselor din acest plan, din care au fost excluse informațiile confidențiale, pe pagina de internet a instituției și la sediul primăriei; asigură, împreună cu secretarul comitetului local, centralizarea datelor privind urmările manifestării secetei pedologice; asigură întocmirea și transmiterea rapoartelor operative, în maximum 24 de ore de la declanșarea evenimentului, către centrul operațional din cadrul inspectoratului județean pentru situații de urgență și către grupul de suport tehnic pentru gestionarea consecințelor generate de seceta pedologică; organizează anual și ori de câte ori este nevoie instruiri ale membrilor comitetului local pentru situații de urgență asupra atribuțiilor ce le revin pentru avertizarea sau alarmarea deținătorilor de terenuri agricole din toate satele aparținătoare comunei; la primirea atenționărilor sau avertizărilor meteorologice și hidrologice privind instalarea secetei pedologice, convoacă în ședințe extraordinare comitetul local; pune în aplicare măsurile adoptate prin hotărârile comitetului local, a celui județean sau ordine ale prefectului la nivelul unității administrativ-teritoriale; ține permanent legătura cu inspectoratul pentru situații de urgență județean și direcția pentru agricultură județeană și cu privire la evoluția situației din teren; dispune și asigură supravegherea permanentă a zonelor de risc de secetă pedologică; anunță populația, prin intermediul posturilor de radio și televiziune sau al membrilor comitetului local sau serviciului voluntar pentru situații de urgență, cu privire la activitățile prioritare care trebuie întreprinse; stabilește necesarul de forțe și mijloace, pe baza planurilor sau convențiilor de colaborare, și definește nevoile de sprijin din partea comitetului județean pentru situații de urgență; avizează procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole. Șeful serviciului voluntar pentru situații de urgență are următoarele atribuții principale: întocmește documentele de organizare și funcționare a activității; planifică și conduce activitatea de pregătire a personalului; asigură respectarea prevederilor actelor normative specifice în vigoare; organizează activitatea de prevenire.

Se… sperie seceta de atâtea comitete?

Seceta pedologică este fenomenul natural definit de un conținut al apei din sol, respectiv de umiditatea acestuia, sub valoarea mediei anuale asociată cu seceta meteorologică cu impact direct asupra creșterii culturilor și a ecosistemului. Seceta pedologică se raportează la rezerva de umiditate determinată prin metoda bilanțului apei în sol, utilizând datele meteorologice înregistrate la stațiile meteorologice cu program agrometeorologic din cadrul rețelei Administrației Naționale de Meteorologie. Este lăudabil, desigur, că Ministerul Agriculturii și cel al Internelor au adoptat un regulament de acțiune, dar se poate observa că acesta este extraordinar de… stufos.

Rămâne de văzut, așadar, dacă respectivele comitete și comiții chiar își vor putea face treaba pentru că, până la urmă, seceta se află la mâna naturii și doar n-o să se sperie de dispozițiile primarului, ale președintelui de consiliu județean sau ale prefectului. Și, cu atâtea moașe centrale, județene și locale, priuncul s-ar putea să rămână în cele din urmă cu buricul netăiat. A se citi că agricultorul cu culturile distruse de secetă sau crescătorul de animale cu pășunea  uscată complet s-ar putea să rămână în cele din urmă cu buzele umflate, cu toate constatările și evaluările oficiale ale pagubelor, pentru că deocamdată nu s-au legiferat decât unele cadre de acțiune, nu și modalitățile concrete de sprijin pentru cei afectați.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns