Cum a pierdut o comună timișeană, cunoscută pentru apele geotermale, jumătate din locuitori.
Desprinderea a două sate dintr-o comună din Timiș, renumită datorită apelor geotermale, a făcut ca numărul populației să scadă cu peste jumătate, în ultimii 30 de ani. Astfel, localitatea Lovrin se află în top 100 la nivel național al unităților administrativ-teritoriale rurale care au înregistrat cele mai mari cifre în privința depopulării.
Populația comunei Lovrin a scăzut din 1992 până acum cu 55,21 %, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citate de presa centrală. Localitățile Gottlob și Tomnatic, satele ce s-au desprins în 2004 și s-au transformat la rândul lor în comune, au preluat o parte considerabilă a cetățenilor din Lovrin, spune primarul Vasile Graur.
CITEȘTE ȘI: Colegiul Medicilor Stomatologi face publică lista cu procedurile terapeutice gratuite. 310 doctori au contract cu CAS Timiș
Comuna Lovrin a avut, conform recensământului, din 2011 3.223 de locuitori, în scădere cu 337 de persoane față de 2002. La recensământul care tocmai s-a încheiat, recenzorii au reușit să chestioneze doar 70% din populația estimată la 1 decembrie 2021. Primarul Vasile Graur explică legătura între acest procent și fenomenul depopulării în calculele statisticienilor.
“Motivele depopulării sunt foarte simple. Am avut populație de etnie germană care a plecat din Lovrin de foarte mulți ani și noi n-am putut să-i scoatem de pe listă pentru că ei nu au trimis un act cum că nu mai sunt locuitori ai comunei Lovrin. Acum în jur de 500 de cetățeni suntem minus față de targetul pe care trebuia să-l obținem din cauză că sunt plecați mai mult un an, dar asta se trage din anii trecuți, de foarte mult timp, de după Revoluție, când au plecat foarte mulți în Germania și dinainte de 90, dar nu a fost operat. Sperăm să nu rămână așa, pentru că am înțeles că se face o verificare încrucișată la nivel național”, spune primarul Vasile Graur.
Scăderea populației vine și cu vești proaste pentru localitate. Subprefectul de Timiș, Ovidiu Drăgănescu, explică în ce mod este afectată comunitatea de plecarea locuitorilor.
“Această scădere evident că afectează multe din proiectele pe care le depune UAT Lovrin prin proiectele europene, proiectele guvernamentale. De asemenea, o scădere se înregistrează și la numărul de aleși locali. De asemenea, și salarizarea angajaților din administrația comunală este mai scăzută. Alte proiecte, de asemenea, care se depun în special la Consiliul Județean pentru reechilibrare. Unul din cele trei criterii permanente, pe lângă lungimea drumurilor, suprafața localității este și numărul de locuitori. Aici, evident, dacă numărul de locuitori scade și punctajul localității scade. Știu că la un moment dat erau proiecte în care numărul de elevi conta. Erau proiecte în domeniul învățământului”, explică Ovidiu Drăgănescu.
La recensământul de anul acesta, județul Timiș a ocupat ultimul loc în țară în ceea ce privește populația recenzată, cu doar 83,5 % din chestionarele estimate de autorități completate. Potrivit INS, inclusiv cei care nu au participat la recensământ vor fi alocați localităților în care au domiciliul, locul de muncă sau medicul de familie. Datele oficiale despre populația județului vor fi făcute publice abia după 1 decembrie.
De ce nu l-ați întrebat pe primar care este cel mai mare angajator din localitate?
Răspunsul este foarte simplu: primăria.
Câți angajați are primăria? 30? 40? sau poate mai mulți?
În rest, doar buticuri cu câte 1 sau 2 angajați și persoane care se întrețin din legumicultură, la fel, cu câte maxim 10-15 zilieri (necalificați).
Recensamintul lui pește…. De ce la alegeri apar pe lista toți cu buletinul pe raza secției de votare dar la stabilirea numărului de bugetari trebuie numărați manual ca pe vremea lui Isus? Oricum inutilitatea recensământului e confirmata de faptul ca cei nerecenzati o sa fie recenzati din oficiu cu datele pe care oricum le știau.