Contre în CJT pe tema împărțirii banilor pentru localitățile timișene

Consiliul Județean Timiș s-a întrunit, astăzi, în ședință extraordinară pentru a aproba rectificarea bugetului pe anul în curs și repartizarea sumelor din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

Al doilea subiect a stârnit unele controverse, consilierul județean Viorel Matei arătându-se nemulțumit de modul în care a fost împărțită suma de 8,956 milioane de lei la 98 dintre cele 99 de localități ale județului, Timișoara fiind sărită din start de pe listă.

„Mi se părea mult mai corect să fie împărțiți altfel. De exemplu, Cenadul, cu 5.500 de locuitori, a primit 70.000 de lei, iar Saravale, care e de patru ori mai mic, are 100.000. Tomnaticul ia 100.000, iar Lovrinul 70, deși Tomnaticul este de trei ori mai mic.

Nu mi se pare corect ca banii să fie împărțiți pe anumite criterii politice, nici ca dl Bitea să cedeze în defavoarea comunelor liberale. Eu vă întreb cum explică primarul de la Dudești sau cel de la Cenad? Este el mai fraier sau cetățenii de acolo au drepturi mai puține decât ceilalți?

Am înțeles că sunt bani puțini, dar hai să-i împărțim echitabil, pe criterii de cerință și de necesitate. Nu cred că Secașul, care e de opt ori mai mic decât Dudeștiul sau Cenadul, are necesități mai mari sau contribuabili mai mulți decât aceste localități.

Eu v-aș ruga ca pe viitor să luăm ca și criteriu numărul populației, numărul de contribuabili și problemele pe care le au. Oricine vede această rectificare zice că aici se face politică și nu administrație. Eu nu voi vota acest proiect, nu mă lasă conștiința”, a declarat Viorel Matei.

În replică, președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra, a explicat: „Trebuie să vă răspund și, din păcate, să vă contrazic. În primul rând, tehnic vorbind, Tomnaticul nu e de trei ori mai mic decât Lovrinul, sunt aproape egale.

În al doilea rând, această listă chiar arată o echitate, în sensul că e un echilibru și decizia s-a luat după discuțiile cu primarii, pentru că, până la urmă, aceste sume merg spre autoritățile locale. Ținând cont că suma totală nu este una extraordinar de mare, 8,9 milioane de lei, ca să alocam în mod egal UAT-urilor (UAT – unitate administrativ-teritorială – n.r.) problema este următoarea: e foarte greu să analizăm un UAT în comparație cu altul.

Dacă discutăm de numărul de populație și de acordarea sumelor pe populație, ar trebui ca jumătate din sumă să meargă spre Primăria Timișoara, unde trăiește 45 la sută din populația județului. Peste 30 la sută ar trebui să meargă spre comunele periurbane cu număr mare de locuitori și spre municipiul Lugoj.

Ce vom face mai departe cu Secaș, Bara, Ohaba, Pietroasa, Curtea și Bogda, unde populația nu depășește 150-200 de locuitori? În primul rând, trebuie asigurată funcționalitatea, pentru că unele comune au probleme și cu asigurarea banilor pentru aceasta.

În al doilea rând, și ele au nevoie și au obligația față de cetățeni de a asigura o minimă investiție, un drum, un trotuar, apă, canal, nu mai discutăm de alte investiții care se ridică la milioane de euro. Știu că împărțirea de astăzi (ieri – n.r.) nu va mulțumi pe toată lumea, dar, totuși, încercăm, cu sprijin de la consiliul județean.

Să știți că suntem printre puținele consilii județene din țară care alocă bani spre UAT-uri, pentru că avem un surplus la încasări și avem de unde aloca aceste sume, fiindcă majoritatea nu au și vă dau numai un exemplu – celelalte trei județe din Regiunea Vest au zero la ceea ce înseamnă distribuție spre UAT-uri.

Eu cred că este un plus. Bineînțeles că UAT-urile nu pe acest sprijin de la consiliul județean trebuie să conteze. Există foarte multe fonduri europene pentru mediul rural, există fonduri guvernamentale – am avut o sumă de 750 de milioane de lei la dispoziție la nivelul județului și au fost despuse proiecte și au obținut finanțare primăriile din județul Timiș, iar consiliul județean le sprijină”.

Pentru ca aleșii județeni să fie lămuriți asupra hărniciei administrațiilor locale, la ședința următoare li se va pregăti un material din care va rezulta câte proiecte pentru accesarea diverselor fonduri au fost depuse și în ce stadiu se află acestea.

Proiectul de hotărâre a fost aprobat așa cum s-a propus inițial, iar sumele pentru echilibrarea bugetelor locale au fost cuprinse între 70.000 și 100.000 de lei pentru comune, orașele – cu excepția Recașului, care a primit 161.000 de lei – au luat câte 70.000 de lei, iar municipiul Lugoj, 345.000 de lei.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns