Concert sub bagheta dirijorală a lui Theo Wolters

Cei care se vor afla în această seară în Sala „Capitol” îl vor vedea la pupitrul dirijoral pe maestrul Theo Wolters (foto) şi se vor putea delecta cu un program alcătuit din Uvertura la opera „Italianca în Alger” de Gioachino Rossini, Concertul pentru vioară nr.1 în Re Major op.19 de Serghei Prokofiev şi Simfonia nr.5 op.47, de Dmitri Şostakovici.

„Arta lui Rossini este plină de vervă spirituală, melodii cuceritoare şi construcţii pline de virtuozitate. Compozitorul s-a manifestat cel mai bine în zona comicului, a satirei şi veseliei, iar opera <<Italianca în Alger>> a creat-o pe când avea 21 de ani, în doar trei săptămâni. Uvertura este lesne recognoscibilă datorită faptului că debutează cu câteva note în pizzicato la orchestra de coarde, într-o nuanţă foarte mică, urmate de un acord puternic, în fortissimo, care surprinde puternic auditorul. Acest efect ne aduce aminte de Simfonia nr. 94 (<<Surpriza>>) de Joseph Haydn, care căutase o modalitate de a-i trezi pe cei adormiţi în sală. Se ştie că Rossini, maestrul operei bufe, mai recicla unele materiale vechi, pentru a le folosi în alte lucrări, în special la uverturi noi. Ca şi Mozart, el obişnuia să scrie uvertura după ce finaliza opera şi apela la asemenea resurse de fiecare dată când i se întâmpla să intre în criză de timp.
Concertul nr.1 pentru vioară şi orchestră în Re Major op. 19 îl reprezintă perfect pe Prokofiev în anii primelor apariţii pe scena muzicii mondiale. Este proaspăt, inspirat, plin de fantezie şi spontaneitate şi mai ales înclinat să-şi găsească un drum propriu. Întrucât lucrarea are un uşor caracter ciclic, finalul concertului readucând parfumul visului de început, putem spune că asistăm la un întreg vis, complex, cu învolburări şi fierbinţeli ale unor coşmaruri trecătoare, cu un scherzo viguros în partea a doua, cu lirism, dar şi cu zone ritmice în saltando, în partea a treia. Violonista Luminiţa Virginia Burcă va dezvălui publicului din seara aceasta frumuseţea acestui concert.

Următoarele 45 de minute vor fi dedicate unei simfonii care a făcut istorie nu numai datorită valorii ei deosebite, ci şi pe seama discuţiilor, deseori contradictorii, pe care muzicologii le-au purtat în jurul ei. Înainte de a o compune, Şostakovici a avut parte de un mare ghinion. La premiera operei sale <<Lady Macbeth din Mtsensk>> a fost prezent şi Stalin, căruia nu i-a plăcut şi care a montat presa împotriva lui. Ceea ce a publicat ziarul <<Pravda>> la 28 ianuarie 1936 l-a transformat pe marele compozitor în inamicul muzical numărul unu al Uniunii Sovietice. Atât de teribil a fost tonul articolului, încât Şostakovici a ajuns să creadă că inclusiv familia lui e în mare pericol. De aceea, el a renunţat să prezinte Simfonia a IV-a şi a creat o alta, despre care credea că va fi bine primită de Stalin şi partid. În această stare de aşteptare şi anxietate, lucrarea a fost prezentată în premieră la Leningrad, în 1937. A fost o interpretare excepţională, datorată şi dirijorului Evgheni Mravinski, un mare admirator al lui Şostakovici.

Atât de mare a fost succesul, încât se zice că ovaţiile din final au durat aproape cât simfonia, 40 de minute. Alexei Tolstoi spunea despre această creaţie că este <<o tragedie optimistă>>, aşa cum va fi fost, din cauza locului şi timpului în care a trăit şi a compus Şostakovici, întreaga viaţă a celebrului muzician”, subliniază Mircea Tătaru în avancronica acestui concert.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns