Oricât de mult ne-am dori contrariul, capitala Banatului nu strălucește la capitolul „turism”, numărul celor care ne vizitează orașul – chiar și după câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană – nefiind unul prea ridicat.
Datele Institutului Național de Statistică, dar și ale Infocentrului Turistic timișorean au semnalat această tendință de mai mulți ani, în opoziție cu, de exemplu, Oradea, unde vizitatorii s-au înmulțit considerabil în ultima perioadă. Desigur, lovitura de grație a venit, în acest an, de la pandemia de coronavirus, care a prăbușit turismul la nivel mondial. Această realitate nu are cum să-i consoleze, totuși, pe timișoreni, pentru că, întrun top național, cel mai vestic județ al țării se află pe un loc nu prea onorabil.
În primul semestru al acestui an, numărul de înnoptări ale turiştilor, conform INS, a înregistrat următoarele valori: Municipiul Bucureşti (580.000), Braşov (564.700), Constanţa (365.700), Prahova (249.200), Bihor (188.600), Cluj (184.700), Vâlcea (180.500), Timiş (172.200), Mureş (169.100) şi Suceava (161.700).
De fapt, dacă astăzi ar veni un turist în Timișoara și ar face o plimbare prin zona centrală, ce ar putea observa? Presupunem că ar porni de la Continental, pe bulevardul Brătianu, astfel că ar avea ocazia să constate că parcurile care mărginesc artera sunt îngrădite. Înainte de Modex ar putea arunca o privire către micul spațiu verde din fața Colegiului Tehnic „Emanuil Ungureanu”, unde ar putea observa că monumentul dedicat cunoscutului personaj istoric este, de asemenea, îngrădit și tot mai aproape de distrugere.
Reamintim că bustul lui Emanuil Ungureanu a fost furat și dus la fier vechi în iunie 2015. De cinci ani, cu toate că bucățile au fost recuperate, bustul nu a fost refăcut. În continuare, turistul nostru ar traversa către Castelul Huniade și i s-ar opri ochii pe poarta din spate. Aici ar da peste un tablou tipic pentru modul în care se face administrație în Timișoara în ultimii ani: pe spațiul verde zac ceea ce par a fi o bucată din zidul vechii cetăți și încă ceva, care seamănă cu o țeavă de tun, dar ar putea fi orice.
Castelul Huniade nu poate fi vizitat de mai bine de un deceniu, dar cele câteva locuri de parcare de la umbra lui sunt bine securizate cu o barieră. Pe lângă amestecul de vestigii istorice și tehnologie proaspătă, se înșiră trotuarul alb-negru, proaspăt montat, iar pe spațiul verde, aproape de dale, au fost plantați copaci tineri, care le țin companie celor străvechi de lângă castel, totul într-un tablou bizar, care i-ar da dureri de cap oricărui cetățean nefamiliarizat cu măruntele orgolii locale. Continuându-și drumul perpedes, pe strada 20 Decembrie, spre Primăria Timișoara, turistul nostru s-ar putea opri la colțul acestei artere cu bulevardul Mihai Eminescu. Vizavi de primărie, fostul Liceu de Arte Plastice a devenit o clădire părăsită. Lângă el, o grămadă de nisip avertizează asupra stării precare a trotuarelor din zonă. Dacă o iei pe lângă primărie, spre buricul târgului, poți constata că, în urma lucrărilor din zonă, doar carosabilul a fost refăcut. Pietonii n-au decât să se descurce, iar copacii existenți au rădăcinile aproape îngropate în beton proaspăt. În treacăt fie zis, și curtea primăriei e îngrădită. Pentru curioși, există un panou care vorbește despre refacerea fațadei, cu termen, hăt, în… decembrie 2021.
Calea pedestră spre Piața Victoriei e plină de praf, utilaje și semne care interzic circulația rutieră. Deja plin de praf și cu pietricele în sandale, turistul nostru admiră – parțial – centrul, pentru că multe dintre clădiri sunt în renovare, din fericire pentru viitorul aspect al urbei. Poate să facă un popas lângă Fântâna cu Pești, cu marginile zdravăn degradate de trecerea timpului, dar plină de becuri colorate. Sigur că fântâna va intra în reparații, dar turistul nu are de unde să știe.
Cireașa de pe tort o constituie schelele de pe fațada Operei, dar aceasta este deja o altă poveste. Până la urmă, poate că omul nostru are dreptate să prefere Oradea. Sau Clujul. Sau chiar stațiunile de pe Valea Oltului. Singurul noroc al Timișoarei rămâne amânarea anului în care va fi Capitală Culturală Europeană. Poate până în 2023 și orașul nostru va căpăta un aspect mai îngriji, altfel, peste trei luni, ne trezeam cu un val de turiști care ar fi putut admira o grămadă de lucrări pline de praf
Buna dimineata. Weekendul trecut am vizitat Clujul si doresc sa va marturisesc, ca am ramas dezamagit de modul in care arata comparativ cu publicitatea de care are parte. Piata Unirii, banala, cu pavajul denivelat, zici ca au pus piatra cubica pe transee, cladirile istorice mici, banale si cu tencuiala cazuta, Parcul central plin de buruieni si cu aleile macinate de trecerea timpului, zona centrala intortocheata, fara, sens si lipsita de farmec. Per ansamblu ca oras, mult sub Timisoara, in sensul arhitecturii, piatetelor, parcurilor, infrastructurii.
Marketingul bate realitatea.Sunt siteuri si ziaristi pțatiti sa faca reclama la Cluj ,mai ales.Hotnews ,de exemplu,unde numai stiri pozitive gasesti.
Asta este Timișoara lui Robu, devenită Palmișoara, Semaforișoara și mai nou Gropișoara și în curînd Caracalișoara ! Veniți la vot și haideți să scăpăm Timișoara de năpasta asta numită Robu ! Din mica Vienă, dementul vopsit vrea să transforme orașul în marele Bocsig, că acolo i-a plăcut lui ! Haideți să-i facem o bucurie și să îl trimitem acolo ! Ca să parafrazez un alt clasic în contemporan, Ruie Mobu ! Cred că soluția cea mai bună pentru Timișoara e Marius Craina, așa că haideți la vot !
Daca se face, de ce e santier, daca nu se face, de ce nu se face! Greu tare cand esti in simbria cuiva!! Poate vine psd-ul cu lampa lui Aladin si face peste noapte orasul ca nou! Am vazut schele si santiere in toate marile orase si asta nu impiedica turistii sa mearga acolo
Vezi că te-a chemat Pinochio ca să-ți dea o primă că i-a plăcut poanta cu Aladin. Să nu întîrzii luni dimineață, să semnezi condica la Primărie la ora 8 !
Dacă nu vă place cum arată Timișoara lui Robu , trageți o fugă la Galați, chiar și virtual.