Dacă în materie de înnoire a infrastructurii, Timișoara se mișcă foarte bine în ultimii ani, nu același lucru se poate spune despre serviciile publice privite în ansamblul lor. În acest domeniu, autoritățile locale nu au reușit să-i convingă pe locuitori că întreprind cu adevărat toate eforturile necesare.
Un exemplu deja arhicunoscut îl constituie deratizarea și dezinsecția, rămase în suspensie timp de câțiva ani, din cauza contestării rezultatului licitației susținute pentru desemnarea unei firme care să se ocupe de această activitate banală, dar foarte necesară. Un al doilea exemplu de care ne-am lovit în prag de martie ar fi deszăpezirea. Explicațiile oficiale au fost că vechile contracte, încheiate pe vremea fostei administrații, în anul 2010, ar fi fost de vină.
Totuși, la o privire mai atentă, se poate constata că în noiembrie 2016 cineva din primărie și-a adus aminte că vine iarna și, poate, va fi nevoie de deszăpezire. Așa se face că au fost prelungite contractele vechi până în aprilie 2018, cu semnătura conducătorului municipalității.
De ce alte servicii mai „beneficiem”? Ar fi transportul public, care nu s-a înnoit deloc în ultimii ani, cu excepția transformării vechiturilor nemțești în „Armonii”. În rest, macazul se schimbă în continuare cu ranga, iar salariații tot nemulțumiți au rămas, la fel și șeful primăriei.
Cu sistemul centralizat de încălzire, treaba nu stă pe roze, recent ieșind la iveală că ne-a șuierat un glonț pe la ureche, furnizorul de gaz metan strângând robinetul din cauza unor facturi.
Despre iluminatul public nici măcar nu are rost să discutăm. Contractul a expirat și pentru acest serviciu, iar oamenii din primărie nici măcar nu se obosesc să organizeze vreo licitație.
Întreținerea spațiilor verzi a rămas în suspensie în 2014, iar parcurile s-au umplut atunci de bălării, situația fiind, în cele din urmă, rezolvată, după mult scandal în consiliul local. Bine că măcar apa mai curge la robinete, gunoiul se ridică, iar florile din parcuri sunt plantate de societatea de horticultură.
Toată lumea se ocupă de altceva
Dacă analizăm societățile care au ca acționar autoritatea locală timișoreană, constatăm mai multe ciudățenii. Astfel, Societatea de Transport Public Timișoara se ocupă de întreținerea iluminatului și de construcții. Societății de termoficare Colterm i-a fost încredințată activitatea de întreținere și reparații a spațiilor școlare, spitalelor și a tuturor clădirilor din proprietatea primăriei.
Societatea Drumuri Municipale se ocupă de toaletele publice, dar și de mentenanța sistemului de management al traficului din oraș. Poate aceasta este explicația pentru modul nu tocmai satisfăcător în care funcționează serviciile publice din oraș: faptul că mulți fac altceva decât s-ar aștepta o persoană obișnuită.
Poate dacă și-ar vedea fiecare societate de treaba pentru care a fost înființată și ar face-o bine, calitatea serviciilor oferite cetățenilor ar mai crește. Nu de alta, dar doar cu infrastructură rutieră parțial înnoită nu se schimbă fața unui oraș.
