Proiectul de management al traficului rutier și monitorizare video face, încet-încet, primii pași spre viață. Arterele importante din Timișoara s-au umplut de stâlpi pe care vor fi montate semafoare și camere de supraveghere.
Numărul lor este atât de mare, încât șoferii au început să se întrebe dacă nu cumva timpul de așteptare în trafic va fi și mai mare decât este la ora actuală.
Oamenii sunt destul de sceptici, mai ales după ce au fost „aburiți” acum câțiva ani cu bulevardele cu „undă verde” a semafoarelor. Întreaga rețea ar fi trebuit decontată din fonduri europene nerambursabile, însă, din nou, ghinionul a făcut ca proiectul să nu poată fi terminat până la 31 decembrie 2015, pentru că două firme s-au bătut pentru contractul cu Timișoara, tergiversând licitația. Bugetul municipiului de pe Bega va trebui să acopere o diferență de patru milioane de lei reprezentând lucrările neexecutate.
Municipalitatea timișoreană se străduiește de mulți ani – cel puțin zece – să implementeze un sistem de supraveghere și de reglare a traficului din oraș, care, între timp, a devenit cu adevărat infernal. Studiile întocmite pe vremea fostului primar sunt deja depășite, pentru că gradul de motorizare a crescut de la un an la altul, iar numărul de străzi pe care se poate circula a scăzut, în urma transformării centrului istoric în zonă pietonală. Iar cu un singur pasaj subteran (Michelangelo) nu se face primăvară.
”Unda verde”, doar o amintire
Cu șapte ani în urmă, la 20 ianuarie 2009, reprezentanţii Primăriei Timişoara, cei ai Universităţii Politehnica şi cei ai Institutului German de Cercetare Fraunhofer prezentau noul sistem de monitorizare a traficului şi fluidizare a circulaţiei, a cărui implementare era în curs.
Personajele principale erau, la fel ca la sfârșitul anului trecut, actualul primar Nicolae Robu, pe atunci rector al Universității „Politehnica”, și Culiță Chiș, tot director al Direcției tehnice din primărie, plus câteva ecrane, de pe care putea fi supravegheat traficul.
Proiectul de la acea vreme avea două componente: asigurarea aşa-numitei unde verzi la semafoare, adică sincronizarea culorii semafoarelor la o viteză constantă, şi monitorizarea video a circulaţiei în principalele intersecţii ale oraşului, pentru schimbarea culorii semafoarelor în funcţie de numărul maşinilor, respectiv optimizarea timpilor de aşteptare.
Astfel, cu ajutorul camerelor video, printr-un sistem electronic, se observa numărul de maşini care stau la coadă şi, în funcţie de acest lucru, se schimba automat culoarea semaforului.
Intersecţiile unde s-a încercat pe atunci optimizarea timpilor de aşteptare sunt: Calea Aradului cu Amurgului, Gh. Lazăr cu Circumvalaţiunii, Vasile Pârvan cu Mihai Viteazu, Calea Lipovei cu Ialomiţei, Calea Aradului cu Liege şi Dorobanţilor cu Take Ionescu. Desigur, după anunțarea cu mult elan a undei verzi de pe bulevardul Rebreanu, restul a căzut în uitare.
A doua încercare va fi cu noroc?
În proiectul din fonduri europene și locale de la ora actuală este vorba despre 134 de intersecții care vor fi semaforizate și supravegheate, precum și de 230 de camere video. Deocamdată, ca să nu se încheie anul 2015 fără o inaugurare și în acest plan, s-a anunțat că centrul de comandă este finalizat, iar Nicolae Robu și Culiță Chiș au apărut, din nou împreună, alături de niște ecrane uriașe, la șapte ani după prima tentativă de colaborare în acest domeniu, cu cupele de șampanie cuvenite la un asemenea eveniment.
Între timp, în Timișoara, traficul tot infernal este, iar șoferii privesc la stâlpii pe care vor fi instalate noile semafoare, 44 în total. De exemplu, pe bulevardul Take Ionescu, de la Fântâna Punctelor Cardinale până la Piața „Badea Cârțan”, vor fi semafoare la fiecare trecere pentru pietoni. La fel și pe Bulevardul Revoluției, dar și pe alte artere importante din oraș.
Promisiunea este că toate aceste instalații vor fi sincronizate cu adevărat, nu ca pe vremea „undelor verzi”. Lui „Big Brother” nu-i va scăpa aproape nimic, ceea ce se preconizează că va duce și la scăderea infracționalității. Ceea ce a rămas în ceață este data la care întregul sistem va deveni funcțional, data estimată fiind împinsă undeva în primăvară, probabil cât mai aproape de alegerile locale.
