Bănățenii angrenați în industrii creative nu-s din cale-afară de optimiști

Industriile creative precum publicitatea, arhitectura, meșteșugurile, designul, moda, filmul, muzica, artele scenei, editarea, cercetarea și dezvoltarea, software-ul, jocurile și jucăriile, TV & radio sau jocurile video sunt bine reprezentate în Timişoara.

Localnicii care activează în branşă sunt, însă, mai puţin optimişti în privinţa viitorului afacerii decât omologii lor din alte mari oraşe.

Este una dintre concluziile unui recent studiu întocmit de UniCredit Bank, împreună cu agenția Cult Market Research.

UniCredit a lansat cea de-a doua ediţie a Barometrului Minților Creative, singurul studiu din România care analizează antreprenoriatul din industriile de profil.

„Contribuţia antreprenoriatului creativ în economia românească devine tot mai relevantă de la an la an, iar o dată cu această evoluţie apar şi schimbări în privinţa nevoilor şi dificultăţilor pe care le întâmpină oamenii din spatele acestor afaceri.

După ce anul trecut ne-am concentrat asupra industriilor creative din Bucureşti, acum ne-am uitat la afacerile din cele mai mari centre urbane, la detalii din profilul clientului creativ și la diferențele dintre business-urile mature versus cele în curs de dezvoltare”, susţine Cătălina Roman, director identitate și comunicare în cadrul UniCredit Bank.

Timișorenii, mai puțin încrezători în mediul economic

Potrivit studiului, doar 12 la sută dintre antreprenorii creativi consideră că actualul context economic este prielnic pentru business.

În acest context, doar 17 la sută dintre cei intervievați iau în considerare extinderea afacerii în următorul an.

Întreprinzătorii din București, Cluj-Napoca și Iași sunt mai încrezători în mediul economic decât cei din Brașov și Timișoara.

În acelaşi timp, antreprenorii creativi din Cluj-Napoca, Iași și Brașov sunt mai dornici să îşi dezvolte afacerile decât cei din Timișoara și București.

Atât afacerile mature, cât și cele în curs de dezvoltare, reușesc într-o proporție asemănătoare să facă unele investiții sau cel puțin să se mențină pe linia de plutire.

Totodată, eforturile de realizare a investițiilor, precum și amploarea acestora, pot fi resimțite diferit în funcție de domeniul de activitate al afacerii.

Care sunt principalele bariere în dezvoltarea afacerilor creative?

Schimbările legislative (pentru 24 la sută dintre cei intervievaţi), accesul la resurse umane calificate (19 la sută) și problemele de flux de numerar (16 la sută) sunt considerate cele mai mari impedimente, de către cei 200 de antreprenori intervievaţi în cadrul cercetării, aceştia având, însă, şi ofuri legate de condițiile economice generale, puterea scăzută de cumpărare și atragerea de noi clienți.

Industriile creative sunt în mare măsură deschise angajărilor

Pentru două treimi dintre antreprenorii creativi, autofinanțarea este principala sursă de bani pentru investiţii.

Unul din patru consideră, însă, că finanțarea prin fonduri europene le este necesară.

Antreprenorii creativi sunt reticenți la sursele de finanțare externe sau încă nu au identificat posibilitatea de a le utiliza pentru a-și dezvolta afacerea.

Cele mai mari obstacole sunt dobânzile mari (19 la sută dintre repondenţi) și procedurile greoaie din programele publice de finanțare (15 la sută).

Cei mai mulți dintre antreprenori – 83 la sută – consideră că experienţa profesională anterioară le-a fost de ajutor în activitatea actuală, iar 73 la sută declară că studiile absolvite şi reţeaua profesională construită le-au fost de folos în business.

Aproximativ jumătate dintre antreprenori intenționează să facă angajări în următorul an, cei mai mulţi dorind să recruteze personal cu normă întreagă în domenii precum arta, arhitectura, designul, publicitatea, tipografia, editura, serviciile foto-video, IT, cercetare şi inovaţie.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns