Avocații timișeni au protestat prin neexercitarea funcției la procese
Acțiunea inedită a avocaților din Baroul Timiș, miercuri, 4 octombrie 2023, când aceștia nu și-au exercitat meseria, în semn de protest față de mai multe probleme, printre care accesul la justiţie, ignorarea rolului avocatului şi implicit a funcţiei apărării. Protestul avocaților a fost o manifestare la nivel național, la toate barourile din țară.
Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România a decis organizarea Campaniei “O zi fără avocaţi! Ziua în care justiţia nu există” în data de 4 octombrie, prin consultarea decanilor de barouri.
Uniunea a trimis încă de luni, 2 octombrie 2023, un memoriu către Guvernul României, CSM, Parchetul General și către comisiile de specialitate din Parlament, prin care atrage atenția asupra unor disfuncționalități majore în relația avocat, cetățean și sistemul de justiție din România.
Decanul Baroului Timiș şi vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, avocatul Sergiu Stănilă (foto), a precizat că au avut loc consultări cu magistrați de pe toate palierele instanțelor de judecată și ai parchetelor.
Avocații au depus cerere de amânare pentru reprezentarea în cauzele care aveau termen în data de 4 octombrie, lucru ce a fost acceptat de judecători, care au dat dovadă de înțelegere în ceea ce privește acest protest. Au fost înştiinţate toate organele judiciare cu privire la aceste activităţi înainte de demararea acțiunii.
“Avocatul este partener indispensabil al justiţiei şi are un rol social extrem de important. De aceea, Corpul Profesional al Avocaţilor a decis în această vară să exprime o poziţie unitară cu privire la problemele din sistemul judiciar, din perspectiva avocaţilor şi a justiţiabililor.
Din păcate, sistemul judiciar s-a cam abătut de la unicul său scop, şi anume acela de a asigura un act de justiţie de calitate pentru cetăţean. Astfel, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România (CUNBR) a decis organizarea Campaniei “O zi fără avocaţi! Ziua în care justiţia nu există”, pe 4 octombrie.
În urma consultării Corpului Profesional al Avocaţilor din România, au fost sintetizate mai multe probleme, grupate în două mari categorii: Accesul la justiţie şi, respectiv, Ignorarea rolului avocatului şi implicit a funcţiei apărării.
În prima categorie am identificat: Termenele îndelungate acordate de instanţe, durata exagerată a etapei scrise a procesului, soluţionarea îngreunată a majorităţii dosarelor datorată în principal numărului redus de judecători. Intervalul de circa 6 luni între momentul la care se iniţiază un anumit demers juridic şi primul termen de judecată generează nemulţumirea vădită a clienţilor şi diminuează încrederea justiţiabililor în justiţie.
În a doua categorie am identificat: continuarea unor practici care conduc la anchete penale desfăşurate împotriva avocaţilor în mod vădit abuziv, în scop de intimidare, în pofida unui semnal de jurisprudenţă corect oferit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în care s-a arătat că avocatul nu poate fi identificat cu clientul său.
Într-un regim democratic avocaţii trebuie să fie liberi de orice presiune externă şi orice imixtiune nepermisă de lege în activitatea lor profesională, pentru a fi apţi să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor lor.
Referitor la ignorarea rolului avocatului şi implicit a funcţiei apărării, avem o serie de propuneri. Modificarea legislativă, în sensul interzicerii cenzurării cheltuitelor de judecată din oficiu, fără a fi pusă problema în dezbaterea părţilor şi fără o motivare care să se raporteze la criterii ce decurg din legislaţia primară şi secundară a profesiei de avocat.
Instituirea unei proceduri în baza căreia în vederea achitării onorariului curatorilor instanţa să pună în vedere părţii responsabile să plătească întâi onorariul într-un cont unic (precum în cazul experţilor judiciari), urmând ca numai după ce există dovada achitării acestui onorariu, să fie citat şi curatorul desemnat.
Publicarea pe site-ul instanţei a situaţiilor în care activitatea unui complet de judecată suferă modificări şi, în măsura posibilităţilor, înştiinţarea avocaţilor care au delegaţii în dosar.
Stabilirea unor norme cu caracter obligatoriu în privinţa organizării şedinţei de judecată (stabilirea intervalelor orare, strigarea cu prioritate a cauzelor cu avocaţi, audierea martorilor doar în ultimele intervale orare ale şedinţei, încărcarea obligatorie a tuturor actelor în dosarul electronic).
Scanarea dosarului de urmărire penală şi includerea acestuia în Dosarul electronic, cu observaţia că în multe cazuri dosarul de urmărire penală ar putea fi preluat în formă scanată de la Parchet şi inclus în dosarul electronic. Implementarea unui sistem tehnic de înregistrare a declaraţiilor luate părţilor în cursul anchetelor penale.
De asemenea, efectuarea de către instanţe din oficiu a verificărilor necesare privind calitatea de avocat al reprezentantului convenţional şi sesizarea baroului şi a organelor de cercetare penală atunci când în urma verificărilor se constată că se exercită profesia de avocat fără drept”, a declarat Decanul Baroului Timiș şi vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, avocat Sergiu Stănilă.
CITEȘTE ȘI: Primarul Fritz se laudă cu evenimente organizate de CJ Timiș, după ce a refuzat colaborarea pe programul TM 2023
Avocatul Alexandru Mușătoiu a făcut câteva observații punctuale vizavi de disfuncționalități tehnice în actul de justiție. “Un exemplu ar fi termenele foarte lungi. Se dau termene foarte lungi de la momentul la care introduce cererea de chemare în judecată și de exemplu până la primul termen de judecată.
Ca să vă fați o idee, eu au cereri de chemare în judecată introduse din luna ianuarie 2023 și nu am încă primul termen de judecată.
Ceea ce afectează dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil. În faza regularizării, concepută pentru a face lucrurile mai rapid, se obține efectul invers, lucrurile mergând mai încet din cauză că cine trebuie să se ocupe de cereri într-un termen rapid, rezonabil, nu o face.
După regularizare, urmează faza scrisă, faza în care se comunică între părți înscrisurile. E o fază care durează prea mult. Dacă tot suntem în era digitalizării și noi avem pe toate actele pe care le emitem o adresă de email, schimbul de înscrisuri se poate face pe email. Așteptăm două, trei luni, cel puțin, să ne trimitem niște acte între noi, pentru actele trebuie să treacă prin instanță.
Apoi urmează distanța foarte mare între termenele de judecată în sine, pentru că sunt distanțe de câteva luni. De exemplu am primit acum în septembrie 2023, o înștiințare pentru un termen în martie 2024. În cele din urmă nu doar noi, avocații, suferim din cauza acestor termene foarte lungi, ci oamenii, justițiabilii, în cele din urmă.
Omul căruia trebuie să i se facă dreptate”, a declarat avocatul Alexandru Mușătoiu, atingând doar una dintre multiplele probleme care îi afectează atât pe avocați, dar mai ales pe oamenii pe care aceștia îi reprezintă în instanță.
Avocații sunt deciși să nu abandoneze acest demers început prin campania “O zi fără avocaţi! Ziua în care justiţia nu există”. În urma consultărilor pe care le-au avut pe 4 octombrie cu reprezentanții mai multor instituții, avocații menționează că nu urmăresc blocarea activităţii judiciare, ci doar tragerea unui semnal de alarmă şi adoptarea unor soluţii de rezolvare a celor constatate.
Reprezentanții breslei avocaților mai susțin că atunci când legiuitorul le-a atribuit calitatea de partener indispensabil al justiţiei, cu siguranţă nu şi-a dorit ca avocatul să joace doar un rol decorativ în procesul judiciar.
Avocatul ar trebui să fie garantul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale justiţiabilului, adică ale cetățeanului. Ceea ce, în teorie, este adevărat. Doar că practica contrazice principiile bunei funcționări a actului de justiție.
