Astăzi a început Postul Adormirii Maicii Domnului

Praznicul Adormirii Maicii Domnului. Tradiţii de Sfânta Maria Mare

Astăzi a început Postul Adormirii Maicii Domnului.

Credincioşii ortodocşi, dar şi cei romano- şi greco-catolici prăznuiesc în fiecare an, la 15 august, Adormirea Maicii Domnului, sărbătoarea numită în popor şi Sfânta Maria Mare.

Este vorba despre cea mai veche dintre cele închinate Sfintei Fecioare, dar mărturii despre existenţa ei nu apar decât începând din veacul al V-lea, când cultul Născătoarei de Dumnezeu începe să se dezvolte foarte mult, mai cu seamă după Sinodul al IV-lea Ecumenic, care a hotărât că Preacurata este cu adevărat Maică a Domnului.

Potrivit calendarului bisericesc al anului în curs, ieri a avut loc Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului – o perioadă de curăţire trupească şi sufletească, postul efectiv începând astăzi, 1 august.

El precede praznicul instituit spre aducere aminte a virtuţilor alese ale Maicii Sfinte, dar şi a postului pe care Fecioara Maria însăşi l-a ţinut înainte de a trece în veşncie.

Ca vechime, postul pe care îl vom parcurge în prima jumătate a lunii lui Gustar este cel mai nou dintre cele patru importante de peste an, iar originea lui trebuie căutată, probabil, prin secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului a început să cunoască o dezvoltare mai amplă şi când sărbătoarea Adormirii ei a început a căpăta o mai mare importanță.

CITEȘTE ȘI: Colterm continuă pregătirile pentru sezonul rece

La început, însă, nici timpul din an, nici durata şi nici felul postirii nu erau la fel peste tot; prin părţile Antiohiei, unii posteau o singură zi (6 august), alţii mai multe zile (patru la Constantinopol, opt la Ierusalim); în Răsărit se postea în luna august, apusenii făceau acelaşi lucru în septembrie.

Unii însă nu posteau deloc, socotind că Sărbătoarea Adormirii este zi de mare bucurie, întrucât Maica Domnului a trecut de la amărăciunea pământească la bucuria cerească, unde stă în nemijlocită apropiere de Fiul ei iubit.

Data şi durata postului au fost uniformizate în toată Ortodoxia abia în secolul al XII-lea, la Sinodul Local din Constantinopol, ţinut la 1166, sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a stabilit data de 1 august ca început al postului şi durata până în 15 august.

Se consideră că pregătirea pentru Sfânta Maria Mare este mai uşoară decât perioada Patruzecimii, postul acesta fiind însă mai aspru decât acela al Naşterii Domnului şi al Sfinţilor Apostoli.

La 6 august (sărbătoarea Schimbării la Faţă), în orice zi ar cădea, se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin.

În timpul acestui post se citesc în bisericile mănăstireşti, zilnic (alternativ), cele două Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov.

Principala sărbătoare a Sfintei Maria, din 15 august, se numeşte oficial în biserica romano-catolică “Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria”, iar în bisericile ortodoxe “Adormirea Maicii Domnului”. Recent, biserica anglicană a introdus “Sărbătorirea Binecuvântatei Fecioare Maria” la aceeaşi dată.

În 15 august este celebrată şi Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate, de Sfânta Maria, manifestări religioase, artistice şi culturale.

Îndemnul pastoral al ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului

„Cinstiți părinți, Iubiți credincioși și credincioase, Din mila Lui Dumnezeu și prin purtarea Sa de grijă începem postul Adormirii Maicii Domnului (1-15 august). Un răstimp de frumusețe liturgică în care suntem chemați să adâncim taina vieții Maicii Domnului și să folosim timpul călătoriei noastre pământești pentru a spori în credință și fapte bune.

Dacă privim cu luare aminte la modul în care icoanele Maicii Preacurate sunt așezate în Bisericile noastre, ca într-un paralelism iconic, vom descoperi negrăita pedagogie dumnezeiască.

Întâi, pictarea Maicii Domnului cu Pruncul în brațe pe iconostasul Bisericii o vădește pe Fecioara Maria ca prima purtătoare de Dumnezeu, arătându-ne că aceasta este vocația oricărui fiu al Bisericii, anume aceea de a-L purta pe Dumnezeu în sufletul său și de a-și transforma inima într-un altar pe care să coboare Fiul Lui Dumnezeu.

Icoana reprezentativă pentru perioada aceasta a postului o înfățișează pe Maica Domnului în momentul trecerii sale în veșnicie. De această dată se petrece o inversare, o restituire dumnezeiască: Fiul Lui Dumnezeu, Hristos Domnul, o poartă în veșnicie pe cea care s-a făcut Eva cea nouă a neamului omenesc și Biserică vie a Celui necuprins, reconfirmându-ne chemarea de a deveni purtători de Dumnezeu, pentru ca în ziua marii treceri să fim și noi purtați de Cel veșnic în lumina iubirii Sale nesfârșite.

În aceste două săptămâni de post, îndemnăm părintește pe toți frații și surorile noastre din cinul monahal, pe preoții și credincioșii eparhiei noastre, să ne apropiem mai mult de Dumnezeu, sub călăuza celei ce este Maică a Luminii și să înălțăm rugăciuni stăruitoare pentru vremuri pașnice, pentru înmulțirea dragostei dintre oameni, pentru ploaie la bună vreme și pentru ca Domnul Dumnezeu să reverse asupra noastră toate darurile Sale cele bogate.

Pentru aceasta, îndatorăm pe slujitorii sfintelor altare ca, în fiecare seară din acest post, să oficieze Acatistul și Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (alternativ), fiindcă prin aceste rugăciuni de mângâiere, Biserica poartă în gândul ei sfânt toată făptura, însumând astfel bucuriile, durerile și necazurile tuturor. Să folosim aceste zile binecuvântate pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoi, pe străini și pe orfani, pe văduve și pe credincioșii vârstnici, singuri și bolnavi. De asemenea, să nu uităm, iubiți frați și surori în Domnul, că postul nu se rezumă doar la înfrânarea de la mâncare, ci postul este și renunțare la patimi și, mai ales, postul are rostul de a cultiva noblețea sufletului, transformând omul într-o ființă dăruitoare de sine, iubitoare de Dumnezeu și de aproapele.

În Postul Adormirii Maicii Domnului sărbătorim, de asemenea, Schimbarea la Față a Domnului, la 6 august, praznic care ne îndeamnă la necontenită înnoire lăuntrică, la trăirea vieții pământești în lumina cea neînserată a Preasfintei și de viață Făcătoarei Treimi.

Cele două mari sărbători ale acestei perioade de post ne cheamă să ne rugăm împreună la hramul mănăstirilor Săraca (6 august) și Fârdea (15 august).

Rog pe bunul Dumnezeu să aveți parte de un post cu mult spor duhovnicesc!’’ († Ioan Arhiepiscop și Mitropolit)

Tradiţii şi obiceiuri populare

Odinioară, de Sântămaria Mare, prin sate se tocmeau pândari în vii şi se „lega” ciocul păsărilor, pentru ca zburătoarele să nu mai poată strica boabele de struguri. De Sântămaria Mare se adunau ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie, şi se culegeau flori de pus la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune la tămăduirea feluritelor beteşuguri. Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria – 15 august şi 8 septembrie, când se prăznuieşte Naşterea Maicii Domnului – este timpul prielnic semănării grâului.

De la Adormirea Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor. În unele zone, ziua de 15 august este considerată “a morţilor”, fiind pomeniţi toţi răposaţii cu nume precum Maria, Mariana, Marin, Marian, iar în 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, sunt sărbătoriţi cei vii care poartă asemenea nume. În ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc cele mai frumoase flori din grădină, faguri de miere, prune şi struguri, pe care-i dau apoi de pomană, pentru sufletele celor răposaţi.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns