În primele două zile ale acestei săptămâni a avut loc, în orașul de pe Bega, o vizită de monitorizare a activității Asociației TM2021, din partea organismelor europene, delegația fiind condusă de Jiri Szuchanek, președintele comisiei de monitorizare a Capitalelor Culturale Europene.
Pe agenda întâlnirilor programate de membrii juriului s-au aflat discuții cu echipa TM2021, cu consiliul director al asociației, cu Nicolae Robu, primarul Timișoarei, cu viceprimarul Dan Diaconu și cu Adrian Negoiță, reprezentant al președintelui Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra. La discuții s-au alăturat ministrul culturii, George Ivașcu, și secretarul de stat din acest minister reponsabil de proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană, Ion Ardeal Ieremia.
Finanțarea trebuie să aibă proceduri clare
„Au avut loc întâlniri cu partenerii care implementează proiecte în cadrul TM2021 (operatori culturali, instituții și organizații independente de cultură), precum și cu reprezentantul grupului de reflecție și inițiativă. Întâlnirile au decurs în spirit deschis și onest, vizând subiecte mai ales cu privire la mecanismele de finanțare și alocările de bani din partea autorităților publice, existând necesitatea creării unor proceduri clare de finanțare. Juriul de monitorizare a avut posibilitatea să discute cu partenerii de implementare, care au raportat stadiul proiectului în acest an”, ne-a declarat Simona Neumann, director executiv al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană.
Un subiect abordat în amănunt a fost cel al proiectului care va constitui, pentru Timișoara, principala moștenire a anului 2021, și anume „Multiplexity”, viitorul Centru de artă, știință și inovare, în implementarea căruia infrastructura va fi asigurată de Primăria Timișoara, iar conținutul, de actori culturali și din domeniul industriei culturale și creative.
În ceea ce privește Ministerul Culturii, reprezentanții la cel mai înalt nivel ai acestuia s-au angajat să creeze un mecanism de finanțare pentru Timișoara Capitală Culturală Europeană, urmând ca primul pas să fie primirea de propuneri pentru câteva proiecte pe anul 2018, cu ocazia rectificării bugetare din acest an. Din 2019 se va intra într-o finanțare normală, cu alocare bugetară de la începutul anului.
Concluzii pozitive din partea juriului
„Juriul și-a exprimat încrederea în capacitatea Asociației TM2021 de a implementa proiectul, iar autoritățile publice prezente la întâlnire au dat asigurări că mecanismele financiare și fluxul de bani vor fi îmbunătățite. Toți cei prezenți au înțeles că nu e doar un proiect al orașului, ci unul de importanță națională și europeană.
Asociația va fi în măsură să pună în aplicare proiectul într-un mod mai alert odată ce fluxul financiar va fi constant și își dorește să reformeze organizația la nivel de membri, conducere și la nivelul echipei executive prin recrutări, conform planurilor din dosarul de candidatură. De asemenea, asociația va lansa un apel deschis la propuneri de proiecte, odată ce procedurile și dreptul de a face acest lucru vor fi clarificate cu Primăria Municipiului Timișoara”, a spus Simona Neumann.
Recomandări de la juriul de monitorizare
Președintele echipei de monitorizare a capitalelor culturale europene, Jiri Szuchanek, a declarat miercuri:
„Cele două zile petrecute la Timișoara au reprezentat ultimul pas din prima fază a procesului de monitorizare, care se realizează cu doi ani și jumătate înaintea anului principal, anul în care se implementează proiectul. În urma acestei vizite, vom emite un document, o scrisoare de recomandare, care se va concentra pe problemele financiare, de finanțare și pe cele structurale, deoarece aici se regăsesc cele mai multe dificultăți, aspect care nu este neobișnuit în ceea ce privește programul de Capitală Culturală Europeană, mai ales în țările din Europa de Est.
Ceea ce am descoperit aici este că majoritatea dificultăților întâmpinate de proiect sunt legate de partea financiară și structurală, inclusiv de cash-flow. Ce am analizat a fost nivelul de implementare a bid-book-ului, baza fundamentală și elementul-cheie pentru care Timișoara a primit titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2016.
Am analizat diferența dintre sumele alocate implementării proiectului care sunt asumate în bid-book și sumele reale alocate proiectului în anul 2017. Am descoperit că a fost alocată doar 25 la sută din suma asumată în dosarul de candidatură, ceea ce reprezintă o problemă uriașă care provoacă o serie de alte probleme și dificultăți, iar asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021 nu a putut să-și respecte angajamentele față de parteneri și nu a reușit să recruteze personal pentru pozițiile cheie din asociație.
Recomandările noastre, care vor fi transmise primarului, viceprimarului și Ministerului Culturii sunt legate de crearea unor linii de finanțare dedicate programului, proiectului de Capitală Culturală Europeană, pentru a se rezolva problema cash-flow-ului, dar și simplificarea procesului administrativ.
Bineînțeles că vor exista raportări și monitorizări fiind vorba de bani publici, dar totul ar trebui să se facă din timp. De exemplu, primăria a făcut progrese semnificative în ceea ce privește finanțarea, s-a semnat contractul cu asociația, însă abia în luna mai, deci asociația nu a putut lucra cum trebuie aproape jumătate de an.
Vom insista ca finanțările să fie făcute din timp. Am discutat cu ministrul culturii în detaliu în ceea ce privește structura, cum ar trebui să fie, inclusiv despre liniile de finanțare separate pentru proiect. Ministrul Culturii ne-a asigurat că el va face tot ceea ce îi stă în putere pentru finanțarea programului, însă depinde și de bugetul național”.
Contestatarii asociației, fără succes
În ceea ce privește grupul de reflecție, Jiri Szuchanek a spus: „Ne-am întâlnit cu domnul Iepan, a fost o întâlnire bună, am ascultat perspectiva lui vizavi de dezvoltarea proiectului. Am fost de acord în ceea ce privește partea financiară și structurală, însă vizavi de cealaltă componentă, și anume comportamentul nepotrivit al asociației, am spus că ar trebui să prezinte dovezi, dar nimic de genul acesta nu ne-a fost prezentat. Noi am acceptat doar o întâlnire, nu există nici o relație oficială între comisie și acest grup independent.
Noi luăm în considerare totul, fiecare aspect, dar obiectivul nostru principal este monitorizarea obișnuită, regulată, iar principala noastră problemă este structura de finanțare și cash-flow-ul. Oricine poate trimite informări comisiei, însă partenerii noștri oficiali sunt Ministerul Culturii, asociația, prin directorul executiv Simona Neumann, și consiliul director”.
Misiunea de monitorizare din partea Comisiei Europene este una standard, care se înscrie în cele normale ale Capitalelor Culturale Europene, iar vizitele la fața locului sunt, și ele, o procedură obișnuită. Juriul va redacta un raport pe tema vizitei în termen de maximum 30 de zile. După Timișoara, membrii juriului se vor deplasa la Novi Sad și Eleusina, celelalte două orașe desemnate Capitale Culturale Europene în anul 2021.
