Analfabetismul funcţional şi abandonul şcolar, la cote alarmante

Într-un raport realizat de Comisia Europeană, România se află printre ultimele state din Bătrânul continent în ceea ce priveşte numărul de elevi care ştiu să citească şi să socotească şi pe locul al treilea la abandonul şcolar, cu o rată de 18,5 la sută. Aceste două fenomene sunt determinate de faptul că alocăm cei mai puţini bani din UE pentru educaţie.

Specialiştii care au întocmit raportul susţin că performanţa elevilor la testele PISA este determinată de contextul socio-economic. În cazul României, se constată că mai mult de jumătate dintre şcolarii de 15 ani din categoria mai săracă nu posedă nivelul minim de competenţe în ştiinţă (56,1 la sută), lectură (57,5 la sută) şi matematică (59 la sută).

Citeşte şi: Bărbat din Uivar, reţinut pentru proxenetism. Ce a făcut împreună cu o tânără de 25 de ani

Mai mult, rata insuccesului la testele PISA în rândul elevilor dezavantajaţi este de aproape trei ori mai mare comparativ cu cea a şcolarilor din ​​topul cartelului socio-economic. Diferenţa de performanţă dintre elevii din familiile bogate şi cei din familiile sărace este printre cele mai mari din UE, mai subliniază raportul.

 

Pe locul al treilea în UE în privinţa abandonului şcolar

Proporţia persoanelor din România care au părăsit de timpuriu şcoala (înainte de a termina clasa a X-a) în rândul tinerilor cu vârste între 18-24 ani a scăzut uşor (de la 19,1 la sută în 2015, la 18,5 la sută în 2016), dar rămâne a treia cea mai înaltă din UE.

Raportul evidenţiază că abandonul şcolar timpuriu este concentrat în mediul rural şi printre romi. Concret, dacă în oraşele mari şi cele mai mici, rata abondonului şcolar este mai mică, în mediul rural aceasta se dublează.

În judeţul Timiş, rata abandonului şcolar este mai mică decât cea pe ţară, însă în anul şcolar 2016-2017 s-a înregistrat o cotă a abandonului şcolar de 1,20 la sută.

În învăţământul primar, aceasta este de 0,17 la sută, iar în cel gimnazial, de 0,40 la sută. Cota de abandon creşte la 0,78 la sută în ciclul inferior liceal, pentru ca în cel superior să ajungă la 0,69 la sută. Cea mai mare rată a absenteismului se înregistrează în învăţământul profesional, 1,20 la sută.

O diferenţă semnificativă, în Timiş, în ceea ce priveşte abandonul şcolar, se înregistrează între elevii din mediul rural şi cel urban. De exemplu la liceenii din clasele a XI-a şi a XII-a din mediul rural s-a înregistrat o rată a abandonului de 3,90 la sută, iar în mediul urban, o cotă de 0,48. Datele ne-au fost furnizate de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Timiş.

 

Bani puţini din PIB pentru educaţie

România alocă cel mai mic procent din PIB pentru educaţie din UE – 3,1 la sută, în timp ce media europeană este de 4,9 la sută. În anul 2015, cheltuielile pentru educaţie au crescut în termeni reali (plus 5,6 la sută din bugetul guvernului), dar au reprezentat doar 8,6 la sută din totalul cheltuielilor executivului (media UE fiind de 10,3 la sută).

 

Formarea cadrelor didactice, un deziderat

Consolidarea formării iniţiale a profesorilor rămâne o provocare. Formarea cadrelor didactice în România oferă mai puţină pregătire decât în alte ţări europene, în special în domenii practice, cât şi în privinţa chestiunilor legate de munca cu elevii cu dizabilităţi sau cu cei din medii dezavantajate.

Deşi Legea educaţiei impune ca profesorii să urmeze un program de masterat de doi ani în educaţie, această cerinţă legală nu a fost pusă în aplicare. Atragerea de cadre didactice de înaltă calitate în şcolile din zonele dezavantajate rămâne dificilă, chiar dacă acestea primesc un stimulent financiar.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare