Nicolae Iorga a numit Banatul “Ţara Corurilor”, iar comuna Racoviţa s-a regăsit şi ea în acest mare ansamblu. În comuna timişeană, primul cor s-a înfiinţat în anul 1877, fiind unul bisericesc, bărbătesc.
Activitatea acestuia s-a întins până după 1980, când s-a desfiinţat. În 1890 s-a vorbit de existenţa unui valoros cor mixt.
În 1929, în micuţa comună din Banat existau trei formaţiuni corale. În 1962 numărul coriştilor a ajuns la 120. La festivaluri, concursuri şi concerte, coriştii purtau costume populare de o rară frumuseţe, mai ales femeile care se întreceau să-şi coase fiecare spăsel, la fel şi poalele, cotrânţa şi brasira, toate ţesute şi brodate de mâna lor, cu cordănel.
Se spune că toate coristele erau frumoase, dar când îmbrăcau costumul popular erau de o frumuseţe tulburătoare. În anii 50’, repetiţiile se desfăşurau la şcoala din localitate şi durau câte două ore sau mai mult, iar în 1954 corul a primit în dar un pian. De grupul vocal din Racoviţa s-a auzit până în anii ‘80.
Acum, a rămas doar amintirea corului de altădată…
