„Am stabilizat situaţia economică a regiei, reuşind să stingem toate datoriile istorice la bugetul statului” Interviu cu Adam Crăciunescu, directorul general al „Romsilva”

– De aproape trei ani şi jumătate, un reprezentant al Banatului se află la conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva. Cum caracterizaţi activitatea dumeavoastră în această perioadă?

– Într-adevăr, de la sfârşitul lunii mai 2012 sunt directorul general al Romsilva, care este administratorul pădurilor statului. Regia administrează circa 3,2 milioane hectare de păduri ale statului și, pe baze contractuale, încă 1,1 milioane hectare de păduri ce aparțin unităților administrativ teritoriale, persoanelor fizice, precum și altor persoane juridice, fiind astfel cel mai important administrator de păduri din România.

În toată această perioadă, regia a desfășurat o activitate susținută pentru asigurarea resurselor care să susțină măsurile de gospodărire durabilă a patrimoniului încredințat spre administrare. Romsilva şi-a îndeplinit în fiecare an programele aprobate de consiliul de administrație, asigurând depășirea principalilor indicatori.

Ne-am concentrat cu precădere pe asigurarea regenerării arboretelor care trebuie să treacă la o nouă generație.

Aceasta se realizează prin promovarea mai ales a regenerărilor naturale, din sămânță, care asigură pentru viitor păduri mai stabile, apte să-şi exercite în mod optim funcțiile protective și productive. Pentru asigurarea unor condiţii normale de dezvoltare arboretelor tinere, au fost executate toate lucrările de îngrijire și conducere a acestora, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice.

O preocupare deosebită a constat în modernizarea și dezvoltarea bazei materiale și a infrastructurii. Programele de investiții au avut în vedere dotarea cu utilaje în vederea creșterii gradului de mecanizare a lucrărilor silvice, modernizarea tehnologiilor de producere a puieților forestieri în pepiniere, dar și a tehnologiilor în păstrăvării. Pot să vă spun că în această perioadă, fondurile alocate acestor investiții aproape s-au dublat.

– Cum aţi asigurat finanţarea regiei, pentru a ajunge la aceste rezultate?

– Romsilva, conform reglementărilor în vigoare, este un agent economic ce funcționează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. Întrucât resursa financiară se asigură exclusiv din resurse proprii, am luat toate măsurile pentru asigurarea unor condiții optime de valorificare a masei lemnoase.

Lemnul se valorifică prin licitații publice pentru care se asigură o transparență totală a tuturor procedurilor, precum și menţinerea unui mediu concurențial corect. Am reușit să realizăm standardizarea contractelor şi să impunem respectarea disciplinei contractuale. În aceste condiţii, am reușit să obținem prețuri competitive pentru lemn, care s-au apropiat sensibil de nivelul prețurilor medii practicate la nivel european.

Cel mai îmbucurător lucru pentru noi este faptul că, date fiind rezultatele bune ale activității, am stabilizat situaţia economică a regiei, reușind să stingem toate datoriile istorice catre bugetul statului și să intrăm într-o normalitate în ceea ce privește asigurarea fluxurilor de capital pentru susținerea activității.

– În ultima perioadă, au apărut o serie de voci în societatea civilă care acuză Romsilva de nereguli în administrarea ariilor protejate. Ce ne puteţi spune despre aceasta?

– Romsilva este principalul administrator de arii naturale protejate în România. Este o activitate în care suntem implicați instituțional din primul moment în care legislația românească a prevăzut această posibilitate. În prezent, Romsilva are în structura sa 22 de administrații de parcuri naționale sau naturale.

Acestea au fiecare personalitate juridică și sunt finanţate prin bugete proprii, exclusiv din resursele regiei. Totodată, prin aceste structuri sau prin subunitățile sale teritoriale, adică ocoalele silvice, Romsilva are în custodie încă 94 de rezervații sau monumente ale naturii și 71 de situri Natura 2000.

De fapt, Banatul este regiunea în care există cel mai mare număr de astfel de administrații, respectiv pentru un număr de patru parcuri naționale și unul natural. În ceea ce privește vocile la care vă referiți, trebuie spus că ele nu sunt numeroase , mai degrabă puține dacă nu chiar singulare.

Este vorba de fapt de o campanie destul de agresivă împotriva noastră ca administratori de parcuri, pornind de la exploatarea resurselor naturale, respectiv a lemnului. Opinia publică trebuie să cunoască faptul că cei ce susţin interzicerea exploatărilor în parcuri ignoră în mod voit o serie întreagă de acte normative ce reglementează înființarea acestor arii protejate, care stabilesc obiectivele protejate şi nivelurile de protecţie pentru acestea. Foarte important de ştiut este şi faptul că aceste reglementări sunt rezultatul implementării la nivel național a legislației europene şi a celei existente la nivel mondial.

– Totuşi, cum a ajuns Romsilva să administreze aceste parcuri? – Trebuie clarificat un aspect puțin cunoscut sau care este ignorat. Afirm cu tărie dar şi cu mândrie că, dacă astăzi România are un sistem de arii naturale protejate la nivel național, adică parcuri, rezervații naturale sau ştiinţifice, aceasta se datorează intr-o măsură foarte mare activității a generații întregi de silvicultori aflaţi în slujba pădurii românești. Astfel, în anul 1904 a fost declarată prima rezervație naturală – Codrul secular Slătioara, iar în anul 1935 s-a constituit Parcul Național Retezat, ce avea la acea dată o suprafață de circa 10.000 de hectare, din care 6.500 erau de pădure. Încă de la începutul secolului trecut, silvicultorii români s-au implicat activ și direct in fundamentarea și promovarea declarării de arii naturale protejate, precum şi in administrare acestora.

Nume precum cele ale profesorului Petre Antonescu, profesorului Marin Drăcea, academician C.C.Georgescu, academician Ion Popescu-Zeletin, prof. dr. doc. Vasile Dinu, ing. Sergiu Pascovschi, acad. C. D. Chirita, dr. doc. Alexandru Beldie vor rămâne în memoria noastră ca fiind cei ce au contribuit la constituirea majorităţii celor 55 de rezervatii oficializate in perioada 1935-1944, o parte dintre acestea fiind în gestionarea directă a Institutului de Cercetări și Experimentație Forestieră. De asemenea, Parcul Naţional Munţii Apuseni a fost înființat în 1962 prin prevederi ale amenajamentului silvic, iar primele studii pentru constituirea a 11 parcuri naţionale au fost elaborate de dr.ing. Zeno Oarcea în cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, în perioada 1973-1978.

În zona Semenic avem cea mai mare suprafață de păduri virgine de fag din Europa, păduri de o inestimabilă valoare ştiinţifică, recunoscută unanim de specialiștii în domeniu. Romsilva s-a implicat total în desmnarea acestoera în patrimoniul mondial UNESCO. De fapt, trebie spus că amenajamentele silvice elaborate în România, încă din anul 1957, fundamentează măsurile de gospodărire a pădurilor pe baze ecologice solide şi luând în considerare rolul multifuncțional al acestora, fiind considerate la acea vreme printre cele mai avansate din lume.

Și acest lucru este valabil pentru toate pădurile, nu numai pentru cele din ariile naturale protejate. În concluzie, vreau să asigur pe toată lumea că exploatarea lemnului, resursă naturală regenerabilă de importanță strategică, din pădurile situate în parcurile naționale sau naturale, se face cu respectarea strictă a tuturor prevederilor legale existente la nivel național și european, și numai din acele zone în care acest lucru este permis.

– Care credeţi că este motivul ce generează această stare de lucruri?

– Considerăm că ne confruntăm cu o campanie al cărui rost nu îl înțelegem. Cu atât mai mult cu cât, în administrarea acestor arii protejate, în organizarea și desfășurarea multor acțiuni legate de ele, avem colaborări valoroase cu multe alte organizații, fie ele ONG-uri, instituții de cercetare sau de învățământ universitar şi altele.

Am fost și suntem deschiși dezbaterilor de idei și schimbului de opinii, însă considerăm că acestea trebuie să se facă într-un mod instituționalizat, iar interlocutorii să fie persoane avizate, cu expertiză şi, eventual, cu probitate științifică în domeniile pe care le reprezintă. Iar acesta este un domeniu în care numai bunele intenții prezumate nu sunt suficiente pentru a garanta succesul real al demersurilor. O latură importantă a activității noastre are în vedere atragerea publicului, în special a tinerei generații, către problematica pădurii și a protecției naturii.

Chiar în aceste zile, la Administrația Parcului Natural Bucegi, se desfășoară o acțiune la nivel european sub sloganul „Tineri în pădurile Europei”. Este una dintre numeroasele acțiuni de educație și propagandă pro natură, pro pădure, pe care Romsilva le organizează cu regularitate.

– Tot în legătură cu exploatarea lemnului, vă rog să faceţi câteva precizări referitoare la acuzațiile recente de concurenţă neloială, vehiculate într-un raport al Oficiului Concurenței.

– Romsilva valorifică lemnul din pădurile pe care le administrează exclusiv prin licitații publice. Procedurile specifice au fost și sunt reglementate de regulamente care au fost, de-a lungul timpului, aprobate la niveluri diferite. Toate aceste regulamente au avut prevederi foarte clare în ceea ce privește asigurarea transparenței și a accesului liber al operatorilor economici de profil la această resursă.

Aceste acuzații ne ridică unele semne de întrebare, însă, dat fiind faptul că raportul pare a fi unul preliminar și care, oricum, nu ne-a fost adus oficial la cunoștință, nu voi face alte comentarii pe acest subiect. Urmează ca în perioada următoare să avem o întâlnire cu factorii de decizie de la Consiliul Concurenței, pentru clarificarea pe deplin a unor aspecte ce țin de funcționarea pieței libere a lemn.

– Romsilva gestionează și cresterea cailor de rasă. De altfel, şi în Timiş există o astfel de unitate. Ce noutăţi aveţi despre activitatea acesteia?

– Romsilva a preluat din anul 2003 activitatea de creștere, exploatare și ameliorare a cabalinelor de rasă. Aceasta a însemnat, fără modestie, salvarea unui extrem de valoros genofond al celor 12 rase de cai crescuți în rasă pură, în cadrul a celor 17 secţii de elită.

Datorită activității sale economice Romsilva a fost capabilă să asigure finanțarea acestei activități, lucru care nu este deloc simplu. De altfel, cu puțin timp în urmă a fost înființată o unitate separată pentru coordonarea acestor ferme. Finanțarea va fi asigurată de regie în mod transparent, prin buget de venituri și cheltuieli.

Asigurăm în acest fel o monitorizare mai bună a acestei activități și degrevăm direcțiile silvice de aceste preocupări, care erau suplimentare sarcinilor ce țin de administrarea pădurilor.

Despre Herghelia Izvin pot să vă spun că vom continua investițiile în modernizarea infrastructurii. Chiar săptămâna aceasta, am aprobat repararea învelitorii acoperișului de la manejul Timișoara, pentru care se vor cheltui circa 395 mii lei.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

One thought on “„Am stabilizat situaţia economică a regiei, reuşind să stingem toate datoriile istorice la bugetul statului” Interviu cu Adam Crăciunescu, directorul general al „Romsilva”

  1. poate ar fi oportun ca Romsilva sa produca si fructe de padure in solarii(mure si zmeura) pentru venituri suplimentare si plante medicinale

Lasă un răspuns